75 de ani de la moartea Reginei Maria


Imagine

‘Te binecuvântez, iubită Romanie, patria bucuriei şi durerii mele, frumoasă Ţară care ai trăit în inima mea. Minunată Ţară pe care am văzut-o îndoită, al cărui vis de veacuri l-am visat şi eu, şi mi-a fost îngăduit să-l văd îndeplinit… Dacă toate cele frumoase vă vor aminti de mine, voi fi pe deplin răsplătită pentru dragostea ce v-am purtat-o, căci pentru mine frumosul a fost un crez’.
Regina Maria a devenit un mit întruchipând idealurile unui popor în anii primului război mondial, la polul opus a stat imaginea creată de propaganda Puterilor Centrale, iar mai târziu cea naţională de stânga, care a ţesut poveşti în jurul său, unele din ele perpetuându-se şi astăzi. Având o fire nonconformistă pentru o persoană regală de la acea vreme, a devenit cu uşurinţă ţinta intrigilor începând cu primii ani de la sosirea în România. Era mult prea modernă pentru timpurile sale, o avangardistă, începând cu promovarea Art Nouveaului, adoptarea de prietenii prin corespondenţă, de la Ray Harris Baker la Martha Rooth. În acelaşi timp a promovat stilul neo-românesc arhitectural ca şi arta populară, ea însăşi dând exemplu prin portul inedit al costumelor tradiţionale româneşti sau prin implantarea stilului neo-românesc în saloanele sale de la Cotroceni. Maria fost una din cele mai fotografiate personaje regale, multitudinea cărţilor poştale, a fotografiilor, gravurilor, a materialelor publicitare au creat din ea un personaj legendar, iar colecţionarea de materiale privitoare la regină încă incită piaţa de licitaţii internaţională, şi în mod particular pe cea din România.
Apariţia sa în campanii publicitare din America şi Europa n-a fost singulară printre principese sau regine, dar Maria spre deosebire de celelalte figuri feminine regale era plină de carismă, reuşind să impresioneze prin spontaneitate şi curaj, vanitatea ei fiind deopotrivă cunoscută. Prin promovarea propriei imagini Regina şi-a sporit faima, care era asociată cu patria de adopţie. Tocmai de aceea supravieţuiesc expresii în limba engleză: „ca Regina României”, „sunt Regina Maria a României”, o asemenea referire fiind prezentă în poezia „Comment” scrisă de Dorothy Parker. Poetesa americană era contemporană cu Regina, fiind născute în acelaşi an, şi probabil personalitatea flamboiantă a Reginei României a avut o puternică impresie asupra sa. Poemul este o celebrare a vieţii, un haiku dedicat Reginei, a cărui melodicitate o redau, în limba engleză, pentru a înţelege influenţa pe care a exercitat-o Regina României în epocă: „Oh, life is a glorious cycle of song, A medley of extemporanea; And love is a thing that can never go wrong, And I am Marie of Rouman
Moartea Reginei Din 1937 starea sănătăţii reginei s-a înrăutăţit. La sfatul medicilor a plecat la 17 februarie 1938 în Italia, la Merano. Apoi în aprilie s-a internat la sanatoriul doctorului Lachmann de lângă Dresda. La 27 iunie, deşi medicii o considerau inaptă pentru efortul unei călătorii lungi şi obositoare, a luat hotărârea irevocabilă a revenirii în ţară spre a-şi găsi liniştea la reşedinţa sa din Sinaia. În filele unuia din ultimele caiete-jurnal, Maria scria: ‘Puterea este un tovarăş de care nu te desparţi uşor când te părăseşte se duce cu ea şi interesul vieţii. Cu ochii uscaţi, cu pumnul încleştat, te uiţi după ea cu privirea fixă, gelos pe următorul pe care îl va alege’. După o suferinţă prelungită, Regina Maria a murit la Castelul Pelişor pe 18 iulie 1938. Cu toate restricţiile pe care i le-a impus mamei sale în cei opt ani, Regele Carol al II-lea i-a organizat funeralii impresionante. Pe 21 iulie cortegiul funerar a sosit la Palatul Cotroceni, fiind anunţat prin 75 de slave de tun, iar pe 24 iulie trupul Reginei a fost înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeş, necropola familiei regale. Presa din România scria în acele zile: „în sunetul clopotelor, în durerea copleşitoare a întregului popor care a iubit-o şi care nu o va uita niciodată, Marea, Sfânta Regină Maria, a făcut ultimul drum în eternitate”. Potrivit ultimei dorinţe înscrisă în testament, Maria a dorit ca inima să-i fie scoasă din piept şi aşezată într-o casetă octogonală din argint. Aceasta înfăşurată în drapelele naţionale ale României şi Angliei a fost introdusă într-o casetă din argint aurit, cu monturi de platină şi pietre preţioase (briliante, safire, rubine). Această ultimă casetă avea încrustate stemele provinciilor României întregite, simbolistica heraldică română şi britanică şi monograma sa. Era caseta ce-i fusese oferită de doamnele din înalta societate la sosirea sa în Bucureşti în 1893. Inima Reginei a fost depusă iniţial pentru trei luni în biserica mănăstirii Cotroceni, apoi dusă cu ceremonial la Balcic unde a fost depusă în biserica ortodoxă ‘Stella Maris’ din gradina vilei de la Balcic. Inima sa, nici neînsufleţită nu şi-a găsit liniştea. Ea a trebuit să fie luată de la Balcic, o data cu cedarea Cadrilaterului către Bulgaria în septembrie 1940, fiind depusă apoi la voinţa Principesei Ileana în firida unei stânci de lângă Castelul Bran. În 1968 caseta păstrătoare a inimii a fost depusă în incinta castelului Bran, pentru ca în martie 1971 să fie adusă la Muzeul Naţional de Istorie a României. Această preţioasă relicvă va fi depusă într-un loc potrivit ales de familia regală a României. Regina Maria a impresionat şi a avut impact asupra contemporanilor săi, nu numai asupra personalităţilor politice, dar şi asupra femeilor române care începuseră să preia din inovatoarele ţinute ale Reginei, inclusiv portul crucii gamate, un străvechi simbol solar. Astăzi faima sa este la fel de mare poate şi din nevoia oamenilor de a avea modele. În testamentul spiritual intitulat ‘Ţării mele şi Poporului meu’, Regina Maria scria în 1933, cuvinte care impresionează prin sinceritate:

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s