Rolul Monarhiei în România moderna


Imagine

Frica de Rege. Scurtă istorie a ultimelor două decenii

Cristian Duicu

După decembrie 1989, România a pășit cu frică în noua societate. Speriați de ce urma să se întâmple, mulți cetățeni priveau circumspect noua orânduire socială ce se prefigura. De ce se temeau românii? De șomaj, de noile partide, de lipsa de stabilitate sau de inflație. Unele temeri erau justificate. Altele erau induse însă de noii conducători. ”Vin moșierii!”, ”Nu ne vindem țara!” – se striga pe străzi.

Paradoxal, dar chiar și cei ce s-au trezit peste noapte la putere aveau temerile lor. Lipsiți de legitimitate morală, în ciuda unei victorii zdrobitoare în alegerile de la 20 mai, noii conducători se temeau, la rândul lor, de tot ce putea aminti de România interbelică. Una dintre marile lor temeri se manifesta printr-o cumplită frică de Rege.

Prima vizită în țară. Expulzarea

Prima venire a Regelui în țară a avut loc decembrie 1990. După discuții cu autoritățile vremii, Regele Mihai I primește permisiunea să intre în România. Pe 25 decembrie, Regele aterizează pe aeroportul Otopeni. Însoțit de restul familiei regale el se îndreaptă spre Curtea de Argeș, acolo unde se află mormântul înaintașilor săi. Presa controlată de putere lansează zvonul că Regele a intrat clandestin în țară și a forțat trecerea graniței. Pe autostrada București-Pitești se organizează un baraj de poliție, întocmai ca pentru prinderea unui infractor deosebit de periculos.

Sub amenințarea armelor, mașinile în care se aflau membrii familiei regale sunt forțate să oprească. Pașapoartele daneze cu care intraseră în țară le sunt confiscate, Regele Mihai și Regina Ana fiind obligați să se îndrepte, sub escortă, către aeroportul Otopeni. Un avion militar este pregătit pe pistă, Regele și Regina fiind siliți să părăsească țara, sub amenințarea armelor. Avionul charter închiriat de Rege este confiscat, justificarea acțiunii fiind aceea că piloții aeronavei au fost găsiți în stare de ebrietate! În dimineața zilei de 26 decembrie, Regele Mihai și membrii familiei regale se îndreaptă spre Elveția.

Guvernul României afirmă că Regele intrase fără viză în țara, așa că a fost nevoit să îl expulzeze. Ministrul de interne al vremii, Doru Viorel Ursu, se prezintă în Senat, unde justifică expulzarea Regelui. El afirmă că autoritățile au o bază legală pentru acest gest, aducând drept argument faptul că Regele nu deține cetățenia romană. Drept bază legală a acțiunilor sale, reprezentantul Guvernului flutură în faţa Senatului un decret de retragere a cetăţeniei române, decret semnat de premierul comunist Petru Groza. Privite în ansamblu, reacțiile autorităţilor române par mai degrabă isterice. Frica de Rege trădează o mare nesiguranța, dublată de o mentalitate comunistă.

A doua sosire în România. Vizita de Paști

În 1992, de Paște, Regele Mihai I și Regina Ana primesc aprobarea de a face o vizită în România. Avionul privat cu care Regele se întoarce în țară aterizează la Suceava, pe aeroportul de la Salcea. Membrii Casei Regale sunt preluați de preoții arhiepiscopului Sucevei și Rădăutilor, Pimen, cel care lansase invitația Regelui de a petrece împreună Sărbătorile de Paște la Mănăstirea Putna. Regele și Regina se reculeg la mormântul lui Ștefan cel Mare și asistă apoi la Slujba de Paște, alături de câteva mii de locuitori din zonă. A doua zi, Regele ajunge la București, unde este întâmpinat, conform CNN, de circa un milion de oameni. Regele se abține de la orice declarații politice, așa cum ceruseră autoritățile române. Apoi se întoarce discret în Elveția, respectând întru totul condiţiile convenite în negocierile premergătoare vizitei.

Popularitatea Regelui sperie din nou puterea de la București. Autoritățile se tem de o nouă vizită și refuză venirea Regelui de Crăciun, pretextând tulburările care pot apărea în preajma alegerilor parlamentare și prezidențiale de la finele anului 1992. Regele este refuzat și în primăvara următoare, de sărbătorile pascale, atunci când intenționa să viziteze orașul Timișoara. În data de 9 noiembrie 1993, într-o declarație publică, Regele își anunță din nou dorința de a veni în țară. MAE refuză să-i acorde viza de intrare, deoarece pe pașaportul Regelui Mihai și pe cel al Reginei Ana se află titulatura de Majestate Regală.

A treia vizită. Refuzul de la aeroport

În data de 7 octombrie 1994, familia regală aterizează pe Aeroportul Otopeni, pentru a participa la Simpozionul internațional cu tema ”23 August 1944 – Restituirea adevărului istoric”. Regele deține o viză valabilă pe pașaport, eliberată de Ambasada romană de la Berna. În ciuda acestui fapt, nu i se permite să părăsească zona liberă din aeroport și să intre pe teritoriul României.

Desemnat de Opoziție spre a-l întâmpina pe Rege, deputatul Dinu Patriciu este prezent la fața locului, și încearcă să convingă autoritățile de frontieră să-l lase pe Rege să treacă de punctul de acces. Demersul său nu este încununat de succes, în ciuda argumentelor și a vehemenței teribile cu care Patriciu își susține punctul de vedere. Militarii de la Otopeni au ordine stricte, așa că Regele și Regina sunt nevoiți să se întoarcă în Elveția. Dinu Patriciu a părăsit linia de frontieră şi a ajuns la scara avionului pentru a vorbi cu Regele. Înainte de plecare, camerele de filmat surprind chipul împietrit de durere al Regelui, aflat dincolo de postul vamal.

La data de 11 noiembrie 1994 PDSR cere MAE să-l declare pe Rege persona non grata. Președintele Iliescu nu consideră exclusă o măsură legislativă care să-i interzică Regelui intrarea în țara. Deși câștigase pentru a doua oară alegerile, puterea grupată în jurul lui Ion Iliescu se temea în continuare, în mod irațional, de prezența Regelui în România.

Frica se stinge…

Ce a urmat, se știe. După 1997, Regelui i se permite să sosească în țară și i se redă cetățenia. Regele revine în România și primește un nou pașaport, de data aceasta în calitate de cetățean român. În martie 1997, Regele Mihai și președintele Emil Constantinescu ajung la un acord privind promovarea de către Rege a intereselor României pe lângă țările membre NATO. Chiar și relațiile cu Ion Iliescu se normalizează. Ajuns din nou președinte, Ion Iliescu îl invită – pe 10 martie 2001 – pe Regele Mihai să participe la festivitatea de redeschidere a Galeriei de Artă Modernă din Muzeul Național de Artă. Cu ocazia acestei invitații, Horia Român Patapievici declara, la Radio Europa Liberă: ”Normalitatea care s-a înfiripat azi între Regele Mihai şi actualul şef al statului ar fi trebuit să se întâmple din 1990.

Mai apoi, Regele Mihai este rugat de către guvernul Năstase să participle la eforturile României de integrare în NATO. Suveranul este de acord să-și servească din nou patria, așa că întreprinde mai multe călătorii de promovare a României la toate Casele Regale europene.

Regele Mihai locuiește actualmente în România, fie la castelul său de la Savârin fie, atunci când se află în București, la Palatul Elisabeta, pus la dispoziția sa prin decizie parlamentară. După 20 de ani, frica de Rege părea a se fi stins definitiv…

Și totuși… După mai bine de două decenii, frica de Rege reapare

Cum au creat comuniştii, pe baza unor minciuni, legenda că Regele Mihai era cel mai mare proprietar de moşii, bănci şi industrii în ţara noastră şi cel mai mare exploatator al poporului

Expunerea de motive este -aşa cum era de aşteptat- plină de minciuni şi aberaţii. Dar ce este mai rău este că ecourile multora dintre minciunile şi aberaţiile comuniştilor se fac auzite chiar şi astăzi.

– Prima aberaţie: monarhia este un un agent al imperialismului străin

– A doua aberaţie: Regele era cel mai mare moşier şi bancher, exploatator al bogăţiilor şi muncii poporului nostru

– Prima minciună: Regele a fost înlăturat de poporul român

– A doua minciună: Toate aceste bunuri, fie că aparţineau fostei case regale, fie că erau proprietăţi personale ale membrilor familiei regale, provin din bunurile Statului şi poporului român.

Proprietăţile personale ale familiei regale nu proveneau din bunurile statului roman

Pentru a da doar un exemplu, Domeniul Regal Sinaia a luat fiinţă prin cumpărarea, cu fonduri personale, de către Regele Carol I, a unui teren aflat în proprietatea Eforiei Spitalelor Civile, în apropierea Mânăstirii Sinaia. Pe acest teren, Regele Carol I a construit Castelul Peleş şi a fost permanent atent ca nicio cheltuială pentru construcţia acestuia să nu se facă din Lista Civilă, ci din fondurile sale personale. Domeniul Regal Sinaia nu a făcut niciodată parte din Domeniile Coroanei (care aparţineau Statului şi erau puse la dispozitţa Regelui ca şef de Stat).

Domeniile Coroanei, care au fost date în administraţie regală printr-o lege a Parlamentului, erau proprietatea statului român. Ca atare, statul a confiscat ceva care îi aparţinea

Iată ce spunea Regele Mihai, în 1990, într-un interviu realizat de Mircea Ciobanu apărut volumul Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas 1991.

“Domeniile Coroanei au fost date în administraţie regală printr-o lege a Parlamentului. Motivarea acestei realităţi a fost că, după 1881, ţara nu putea să dea lista civila necesară funcţiei regale. Parlamentul a dat Legea Domeniilor Coroanei pentru ca, astfel, lista civilă să poată fi completată. Aceste domenii au rămas în proprietatea statului. Beneficiile şi produsele aparţineau Casei Regale. O parte din acestea se întrebuinţau pentru nevoile curente, celelalte se vindeau. O parte din bani completa lista civilă, cealaltă se reinvestea în agricultură şi în diverse alte activităţi. Trebuie să se ştie că din banii aceştia s-a făcut operă culturală în adevăratul înteles al cuvântului. Din ei au fost clădite biserici, şcoli, iar multe dintre cele care existau au fost subvenţionate. Când au fost confiscate toate bunurile mele, au fost confiscate şi Domeniile Coroanei. Pentru ca, după un timp, nu ştiu cine, să-şi dea seama că toate aparţin statului şi că nimic al statului nu poate fi confiscat. Au fost nevoiţi să anuleze actele.” (Convorbiri cu Mihai I al României, Mircea Ciobanu – Humanitas, 1991)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s