Pactul Ribbentrop-Molotov


În momentul semnării pactului secret, România era unul din principalii producători de petrol ai lumii şi cel mai mare din Europa, deci nemijlocit de maximă importanţă pentru maşinăria de război germană. Cea mai mare parte din exporturile româneşti de cereale şi de petrol se scurgeau pe preţuri impuse şi mici către nemţi, primind în loc produse la preţuri foarte mari(nemţii aveau grijă să nu rămână prea mult datori în acte şi atunci impuneau un dezechilibru de preţ între produsele exportate şi cele importate). Nemţii nu acordau credite cu dobândă preferenţială decât pentru producţia agricolă şi cea petrolieră. Acest lucru pare a se întâmpla şi astăzi, când principalele finanţări europene funcţionabile în România se duc în zona agricolă sub formă de subvenţii directe(adică suntem stimulaţi a ne dezvolta în acest sens). Lipsa de acţiune a politicienilor români şi lupta internă au transformat statul român într-o victimă sigură. Nu ne puteam aştepta ca alţii să ne poarte de grijă, ba tocmai invers, fiecare încearcă să îşi atingă interesul indiferent de ceilalţi. Între naţiuni nu există sentimente ci doar interese. Şi atunci, poate ca şi acum, era nevoie de mai multă verticalitate pe plan extern, de mai multă atitudine, mai ales că aveam şi avem resurse importante de oferit.
Dacă vrei respect atunci el se impune, nu se cere.

Interesul Germaniei pentru România era unul geostrategic, tot aşa şi cum interesul Rusiei pentru Basarabia era unul geostrategic. Nu exista aici o motivaţie sentimentală cât mai ales dorinţa lui Stalin de a se apropia cu încă 150 de km de câmpurile petroliere din Prahova, şi prin a căror invazie ar fi putut bloca maşina de război germană. Ţinta pentru ambele puteri era petrolul românesc, doar că Germania îl avea în acel moment în timp ce Rusia aspira la el. Şi mai ieri ţinta “Europei” a fost tot petrolul românesc, iar el ajuns tot în mâna nemţilor chiar dacă sub forma unei preluări “democratice” de o companie austriacă, dar impuse pentru a putea accede în spaţiul european( cel în care am intrat cu fundul înainte fără să negociem ceea ce aveam mai de preţ şi mai concurenţial: forţa de muncă; marile puteri nu au creat o Uniune pe criterii de egalitate ci de impunere către noii veniţi, fără a exista echidistanţă; dacă ei au avut libertatea de a ne priva de capitalul financiar şi resursele proprii, noi de ce nu am avut libertatea de a munci liber peste tot, aşa cum era normal?).

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s