MONARHIA GARANT PENTRU VIITORUL ROMÂNIEI


Situaţia României de azi este tragică, în pofida speranţelor iscate din noua configuraţie economico-politică a Europei: economia este incapabilă să se redreseze, fapt ce duce la deteriorarea continuă a nivelului de trai

 nici cei mai înverşunaţi adversari interni ai monarhiei nu au curajul să nege rolul decisiv al instituţiei monarhice în formarea, propăşirea şi consolidarea statului român modern. Lunga domnie a regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, începută în anul 1866, după ruşinoasa detronare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza operată de monstruoasa coaliţie, a însemnat dobândirea independenţei în urma războiului româno-ruso-turc din 1877-78, apoi un ansamblu coerent de măsuri (legi, construcţii, căi ferate, înviorarea agriculturii etc), care au contribuit esenţial la modernizarea tânărului regat al României. Fireşte, avem tot dreptul să ne imaginăm că procesul de modernizare început în forţă de către Cuza, ar fi înaintat în aceeaşi direcţie şi în mod sigur cu un alt entuziasm din partea ţăranilor, talpa ţării, cei care îl adorau pe principe după reforma agrară întreprinsă şi care nutreau sentimente ostile faţă de Hopânţolul, cum îi spuneau ei, ajuns la Bucureşti cu mari riscuri din pricina ostilităţii dintre Prusia şi Austria. Dar nu trebuie neglijat contextul politic internaţional, asupra căruia era perfect edificat însuşi domnitorul Cuza: Tânărul stat românesc avea nevoie de scutul de apărare al unei mari case domnitoare din Europa!

Înţeleapta domnie a regelui Ferdinand I, deşi începută sub auspicii nefavorabile – declanşarea primului război mondial, a continuat procesul dezvoltării şi afirmării României pe arena internaţională: Prin voinţa românilor din toate provinciile, la 1 Decembrie 1918 are loc la Alba-Iulia marea Unire, act prin care se impune lumii o realitate incontestabilă – existenţa de drept şi de fapt a României Mari! A urmat reforma agrară din 1921, adică răsplătirea eroismului demonstrat pe toate fronturile de soldaţii noştri ţărani, şi apoi moderna Constituţie din 1923, fapte legislative de maximă importanţă, ce au asigurat dezvoltarea impetuoasă a României până în anul 1938.

Domnia tânărului rege Mihai I, tescuită între dictatura autoritarului mareşal Ion Antonescu şi fioroasa dictatură comunistă, în plin avânt după invadarea României de către ruşi, a fost prea scurtă şi nefericită pentru a putea atinge măreţia celor 13 ani de domnie ai regelui Ferdinand, cu toată asemănarea la fire, inimă şi nobile intenţii dintre bunic şi nepot.

Cu toate astea, insurecţia armată de la 23 August 1944 rămâne un act de mare curaj şi responsabilitate, graţie căruia – cu toate neajunsurile sale, s-a pus capăt regimului autoritar al mareşalului, iar România a întors armele împotriva nemţilor şi aliaţilor lor. Din păcate, jocurile politice de culise (întâlnirile dintre Stalin, Roosevelt şi Churchill) n-au ţinut cont de bunele intenţii ale regelui, ele  (aranjamentele de culise în ceea ce priveşte stabilirea sferelor de influenţă) bătându-şi amarnic joc de speranţele românilor.

Dar mă rog, ce ar putea face instituţia monarhică în neliniştita şi contraproductiva Românie de azi? Deoarece regele domneşte, nu guvernează, doar el ar putea să realizeze ceea ce se dovedeşte a fi peste puterile unui preşedinte, oricât ar fi acesta de echilibrat şi bine intenţionat: Să se ridice deasupra disputelor dintre partidele politice, să netezească asperităţile politico-sociale şi să unească energiile într-un efort naţional de relansare economică. Iar pe plan extern, doar monarhul ar reuşi deîndată să asigure mult necesara noastră credibilitate, atât prin stabilitatea politică internă, cât mai ales prin garantatele şi convingătoarele înrudiri dintre casele regale. Nu-i ilustrativ în acest sens exemplul oferit de Spania, redevenită monarhică după „joaca” de-a republica şi dictatura franchistă?

 

Falimentaza totul, vinde totul in Romania. Asta este deviza politicii ultimilor 23 de ani.


Reţeta dezastrului la Târgovişte: -76% la producţia de oţel-beton, exportăm fier vechi, importăm oţel pentru construcţii

Combinatul de Oţeluri Speciale (COS), cel mai mare angajator din Târgovişte, care se zbate să supravieţuiască fiind de la începutul anului în insolvenţă, este afectat puternic de exportul de fier vechi cu precădere în Turcia, care ţine preţul principalei materii prime, cu o pondere de circa 80% din costurile de producţie, la un nivel ridicat şi reduce competitivitatea combinatului la export. „Atât timp cât noi exportăm fier vechi este un avantaj pentru turci să aducă la noi oţel-beton pentru că reuşesc să facă aşa-numitul transport plin pe plin. Să vedem dacă Germania sau Franţa exportă fier vechi. Vă daţi seama că şi ei colectează fier vechi. Este vorba de ce politici de taxe aplici“, spune Aurel Diamandi, directorul de producţie al COS Târgovişte. În prima jumătate a anului afacerile COS Târgovişte s-au redus de trei ori, de la 481 mil. lei la 136,2 mil. lei (31 mil. euro), iar producţia locală de oţel-beton s-a prăbuşit în acelaşi interval cu 76%, la 44.000 de tone. De cealaltă parte importurile de oţel-beton au urcat între 2010 şi 2012 cu 17%, la 324.000 de tone. 

„Un combinat nu poţi să-l închizi şi să-l deschizi aşa ca uşa unui magazin. Trebuie să găseşti soluţii ca să funcţioneze tot tim­pul chiar şi atunci când nu ai comenzi destule pentru că are cheltuieli mari şi când stă. Dacă oprim  cuptorul de la oţelărie, refractarele dacă le-ai încălzit şi le-ai oprit, iar le-ai încălzit nu mai durează şi trebuie schimbate. Pentru că nu aveam încărcare pen­tru ambele laminoare am asimilat produsele din­tr-un laminor în celălalt, ca să avem o în­cărcare completă şi să reducem costurile“, spu­ne Aurel Diamandi, directorul de producţie al COS Târgovişte, care lucrează de 18 ani în combinat.

El încearcă împreună cu noul acţionar şi cu ad­ministratorii judiciari să redreseze compania afla­tă în insolvenţă din luna februarie a acestui an după mai multe decizii de management greşite ale ruşilor de la Mechel, precum ex­por­tul oţelului-beton cu preţul unor costuri ridicate care au dus combinatul pe pierdere. După stra­te­gia eşuată, Mechel a tăiat finanţarea com­binatului şi l-a vândut pe nimic doar ca să scape de pierderile de zeci de milioane  de euro ale acestuia, ce atârnau greu în bilanţul grupului.

Din noiembrie anul trecut până în martie pro­ducţia Combinatului de Oţeluri Speciale Târgovişte (fost Mechel Târgovişte) a fost sis­ta­tă complet şi angajaţii îşi pieduseră speranţa că vor mai reveni la lucru.

Consecinţele acestor închideri au fost ne­fas­te pentru economia românească şi au dat pes­te cap piaţa de oţel-beton internă. Spre exem­plu, închiderea combinatelor Mechel a con­dus în prima jumătate a anului la o pră­bu­şire a producţiei de oţel-beton a României cu 76%, la 44.000 de tone.

Afacerile COS Târgovişte au căzut în ace­eaşi perioadă de 3,5 ori, de la 481 mil. lei la 136,2 mil. lei (31 mil. euro), în condiţiile în care com­binatul a stat mai mult închis. Pierderile com­binatului s-au redus în acelaşi interval de la 59,5 mil. lei la 19,3 mil. lei.

Reducerea producţiei Mechel a făcut tot­odată ca importurile de oţel-beton să năpă­deas­că piaţa românească, acestea urcând în ultimii doi ani cu 17% şi au ajuns anul trecut la 324.000 de to­ne, adică mai mult de jumătate din necesarul in­tern. Aceasta în condiţiile în care ac­tuala capa­citate de producţie a COS Târgo­viş­te ar putea să acopere întregul consum de oţel-beton din Ro­mânia, care s-a contractat puternic în ultimii ani, ajungând în prezent la 550.000 – 600.000 de tone.

După preluarea companiei de către Invest Nika­rom, firmă controlată de Svetlana Chuma­kova şi Victor Chumakov, părinţii Olgăi Chu­ma­kova, fosta şefă a reprezentanţei Mechel de la Bucureşti, compania a intrat în insolvenţă la pro­pria iniţiativă şi întregul flux de producţie a fost regândit astfel încât combinatul să se des­curce fără vreun ajutor financiar din exterior.

Noul acţionar de la COS Târgovişte a luat mă­suri dure de restructurare, care au vizat restrân­gerea semnificativă a numărului de an­gajaţi şi comasarea secţiilor de producţie în vede­rea diminuării costurilor, în contextul pier­derii comenzilor de la clienţii tradiţionali pe fon­dul inactivităţii. Totodată conducerea com­bi­natului a luat măsuri de reintroducere în pro­ducţie a oţelurilor speciale cu valoare adăugată mai mare, a efectuat investiţii minime în com­pre­soare noi pentru reducerea costurilor ener­getice şi s-a orientat spre procese tehnologice de obţinere a oţelurilor care să reducă la mini­mum cos­turile în vederea creşterii competi­tivităţii pe piaţă, precum tratarea termică.

De rezultatele acestor măsuri de restructu­ra­re depinde însă un întreg oraş care a fost ori­cum devastat în ultimele două decenii de dein­dus­trializarea şi pierderile de locuri de muncă din combinat.

Oraşul Târgovişte, care se sprijină pe trei com­panii siderurgice aflate pe platforma indus­tri­ală de la COS Târgovişte, a pierdut în ulti­mul de­ceniu circa 16.000 de locuitori, adică 17,8% din numărul total în perioada 2002 – 2012. În acest timp peste 4.000 de oameni care lu­crau la com­binatul siderurgic Mechel Târgo­viş­te şi-au pier­dut locurile de muncă, de la 6.160 de oa­meni în anul 1999 la 2.100 de salariaţi anul trecut.

În prezent combinatul mai are circa 1.370 de angajaţi, ultimele disponibilizări având loc în ur­mă cu câteva luni, când au părăsit compania cir­ca 530 de oameni. Chiar şi aşa COS Târgo­vişte rămâne cel mai mare angajator din oraşul Târgovişte, iar pe aceeaşi platformă in­dus­trială unde este situat combinatul îşi mai des­făşoară activitatea alte două companii care sus­ţin locurile de muncă din oraş, respectiv Oţel­inox, controlat de sud-coreenii de la Sam­sung, care are 840 de salariaţi, şi Erdemir cu ac­ţio­nari turci, unde lucrează circa 340 de oameni.

„Înainte de ’89 în combinat lucrau 5.500 de oameni şi aveam 11 cuptoare din care la acel mo­ment lucrau numai şapte. Capacitatea fabri­cii era tot cam aceeaşi, dar era o altă metalurgie. Cup­toarele erau mai mici şi dacă acum o şarjă du­rează 60 de minute, pe cuptoarele de atunci fără modernizări dura undeva la 3-4 ore. Acum avem un singur cuptor modernizat cu trei arză­toare care poate să susţină o producţie la foc con­tinuu de 500.000 de tone pe an“, spune Aurel Diamandi.

Deşi România era o economie închisă şi foar­te puţin performantă, combinatul din Târgo­vişte reuşea înainte de ‘89 să exporte în ţări precum Siria, Irak şi regiunea CAER (URSS, RDG, Bulgaria, Polonia, Ceho­slovacia, Ungaria).

„Oţelul lichid cu o temperatură de 1.300 de gra­de ajunge aici în zona de răcire şi încărcare a ţa­glelor. Ţaglele sunt încărcate apoi în aceste va­goane după care se transportă la secţia de la­mi­nare. Luna aceasta oţelăria a ajuns la o în­căr­care de circa 80%. Circa 40% din ţagla pe care o producem pleacă spre combinatul din Buzău. Luna aceasta le dăm 16.000 de tone în con­diţiile în care noi vom ajunge undeva la 38.000 de tone“, spune Diamandi în timp ce vizităm combinatul.

Zgomotul din oţelărie în timpul arderii fierului vechi este asurzitor, muncitorii de aici primind în unele cazuri câşti de protecţie pentru a putea face faţă condiţiilor din combinat.

Şeful de producţie spune că în septembrie combinatul a ajuns pentru prima dată pe profit ope­raţional de la reluarea activităţii în debutul anului şi speră că va reuşi să-l aducă pe profit net în viitorul apropiat.

Redresarea producţiei de oţel din combinat nu se simte însă şi la nivelul salariaţilor, care spun că de când a intrat în insolvenţă o duc mai prost.

„Acum un an sau doi produceam 45.000 de to­ne pe lună la oţelărie. Pe laminorul de profiluri mijlo­cii am avut şi 27.000 de tone pe care acum l-au pornit pentru 2-3 mii de tone, iar pe cel de profiluri mici s-au făcut până la 32.000 de tone, adică toată producţia era procesată aici. Pe când acum mai mult de 12.000 de tone pe lună nici n-am produs, nici n-am vândut. În con­ti­nuare salariaţii încă mai stau o parte acasă cu 80% din salarii. Din noiembrie de când s-a oprit producţia n-a fost zi de la Dumnezeu în care să nu fie angajaţi în şomaj în diverse sectoare“, spu­ne Gabriel Banu, liderul sindicatului din cadrul COS Târgovişte.

Restrângerea activităţii combinatului doar pe piaţa locală, de la 60% exporturi cât avea în anul 2011, a afectat puternic locurile de muncă din fabrică. După ultimele restructurări sarci­nile au fost distribuite astfel încât ce făceau îna­inte trei oameni acum le fac numai doi.

Una dintre problemele majore cu care se confruntă combinatul este faptul că exporturile de fier vechi, în special în Turcia, ţin preţul fierului vechi la un nivel ridicat, majorând costurile producătorilor de oţel la nivel intern.

„La ora actuală suntem focalizaţi pe piaţa locală, undeva la circa 95% din producţie. De ce? Pentru că în momentul în care ieşi la export trebuie să iei în calcul şi costul transportului care este ridicat. Atât timp cât ponderea costului fierului vechi în totalul costurilor noastre de producţie este undeva la 80% şi preţul fierului vechi este la 350 de dolari tona, nu avem de ales. Dacă în rest suntem com­pa­ra­bili, nu suntem comparabili la preţul la care achi­ziţionăm materia primă. Pe produsele pe care le realizăm avem şi know-how, suntem competitivi şi la nivel de consum energetic“, spu­ne şeful de producţie al COS Târgovişte.

Potrivit acestuia, ţări precum Germania şi Franţa nu exportă fier vechi deşi şi aceste state au staţii de colectare a fierului vechi şi consideră că repre­zentanţii statului ar trebui să impună taxe va­male pe exportul de materii prime, precum fierul vechi pentru a le permite companiilor locale să fie competitive la nivel de costuri.

„Trebuie să se găsească o reglementare astfel încât România să nu mai exporte fier vechi, care este o materie primă. Niciodată nu este avantajos să exporţi material brut. Aşa cum nu este mai avantajos să exporţi buşteni în loc de mobilă, aşa este şi în cazul oţelului faţă de fierul vechi. Suntem într-o economie liberă, dar prin politicile de taxe pot descuraja exporturile de fier vechi“, consideră Aurel Diamandi.

Pe lângă importuri combinatul se confruntă mai nou şi cu o concurenţă autohtonă din partea italienilor de la STG Group, care au redeschis anul trecut producţia la Laminorul Focşani şi fac concurenţă pe segmentul de oţel beton.

Pentru a putea creşte eficienţa combinatul din Târgovişte a lansat în producţie luna aceasta aşa-numitele oţeluri speciale, care sunt tipuri de oţeluri cu valoare adăugată mai mare decât oţelul-beton, piaţă pe care încearcă să o redobândească treptat. În prima lună se vor produce 2.500 de tone de oţeluri speciale, mai puţin de 10% din capacitatea laminorului, în condiţiile în care clienţii vechi s-au reorientat pe perioada în care combinatul a fost închis spre alţi furnizori, iar acum achiziţionează cantităţi mai mici de la combinatul din Târgovişte.

„Pretenţiile calitative şi valoarea înglobată a unui astfel de oţel sunt mai mari şi îl poţi valo­ri­fi­ca la un preţ superior. De exemplu dacă dacă pre­ţul la oţel-beton este de 490 de euro/tonă, un oţel special îl poţi valorifica la 690 de euro/tonă. Cli­enţii sunt producători precum Cromsteel Târgo­­vişte, care prelucrează barele, le cromea­ză şi le vând în Italia. Ei fac numai export. Mai vin­dem la Topoloveni (Bamesa Oţel – n.red.) care fac componente auto, la o mul­ţime de fir­me. Consumul este mic. Partea proastă este că pro­ducători de rulmenţi nu mai sunt aşa de mulţi. Mai sunt la Bârlad şi la Braşov, dar noi nu putem produce inele şi semifabricate pentru astfel de rulmenţi de di­men­siune mare. Noi liv­ram pentru piaţa rul­menţilor mici“, spune Diamandi.

În lupta cu importurile de rulmenţi din China sau Turcia producătorii locali s-au re­orien­tat spre producţia de rulmenţi de dimen­siuni mari, iar combinatele locale de oţel, pre­cum cel din Târgovişte, nu s-au adaptat la schim­bările de pe piaţă pentru a rămâne în continuare furnizori pentru acestea.

Combinatul a pierdut unul dintre cei mai importanţi clienţi de pe piaţa internă, Dacia Piteşti, la scurt timp după preluarea uzinei de către francezii de la Renault în condiţiile în care aceş­tia au abandonat forjele şi alte utilaje de pre­lucrare a oţelului care era furnizat de com­bi­natul din Târgovişte pentru realizarea pieselor şi acum piesele auto sunt importate din Turcia sau din Franţa.

Halele de producţie aflate acum în para­gi­nă pe platforma industrială din Târgovişte stau măr­turie a avântului impresionant pe care in­dustria siderurgică îl luase aici înainte de ‘89.

După ce au preluat combinatul în august 2002, ruşii din grupul Mechel au închis la puţin timp oţelăria numărul unu şi secţiile aferente de prelucrare a oţelului şi care nu au mai fost redeschise nici în ziua de astăzi.

Oţelăria închisă în 2004 producea oţeluri inoxidabile şi înalt aliate precum cele pentru industria alimentară (tigăi de gătit, tacâmuri etc.) şi pentru industria medicală, respectiv instrumente medicale care necesită oţeluri mai speciale.

Ruşii au motivat închiderea acestor capacităţi prin lipsa de cerere şi tehnologia învechită care nu permitea lupta la export cu combinate din ţările învecinate, precum Germania.

„În prezent majoritatea pieţei este acoperită de importuri din Germania. O astfel de oţelărie construită acum este mult mai mică, produce cu costuri mult mai mici. Degeaba produci oţeluri de nave, pentru că dacă le vinzi scump nu le cumpără nimeni“, spune Diamandi.

Pentru a reuşi să reducă costurile compania foloseşte în unele cazuri tratarea termică în locul feroaliajelor care îi pot conferi caracteristici asemănătoare, spun aceştia.

„Dacă înainte pentru o marcă de oţel mai puneai nişte crom, mangan, ca să obţii nişte caracteristici de calibru, acum aceeaşi marcă de oţel se poate obţine prin tratare termică. Pentru reducerea costurilor, pentru că era mai scump să pui fero-aliaje decât să faci tratare termică, adică să-l răceşti sau să-l încălzeşti într-un anumit fel“, spune şeful de producţie al COS Târgovişte.

El povesteşte că înainte de 1989 când s-a angajat în combinat ca inginer stagiar, într-un schimb pe un post erau repartizaţi în total şase ingineri, lucru care arată că la acea vreme nu se ţinea cont de eficienţă şi companiile aveau şi un puternic caracter de protecţie socială, personalul fiind supradimensionat.

„Este bine să creezi locuri de muncă dar eficient pentru că la ora actuală nu poţi să rezişti cu o întreprindere cu mulţi salariaţi şi nu poţi să faci asistenţă socială. Acest lucru nu-l va face niciodată un agent economic privat“, spune Aurel Diamandi.

 

Combinatul COS Târgovişte în cifre:

 

  • Afacerile COS Târgovişte s-au redus de 3,5 ori în primul semestru, de la 481 mil. lei la 136,2 mil. lei (31 mil. euro)
  • Pierderile combinatului din Târgovişte s-au diminuat în prima jumătate a anului de trei ori, la 19,5 mil. lei (4,4 mil. euro).
  • Producţia de oţel-beton a României a scăzut în primul semestru cu 76%, de la circa 180.000 de tone la 44.000 de tone
  • Importurile de oţel-beton ale României au urcat în perioada 2010 – 2012 cu 17%, la 324.000 de tone
  • De la 5.500 de angajaţi câţi avea înainte de ‘89, COS Târgovişte a rămas cu 1.370 de salariaţi
  • Preţul unei tone de oţel special ajunge la 690 de euro, faţă de 490 în cazul unei tone de oţel -eton.
  • Un angajat de la COS Târgovişte câştigă în medie circa 1.500 – 1600 de lei net incluzând sporuri şi alte beneficii
  • O tonă de oţel-beton costa în 2007 circa 3.100 de lei şi a ajuns în prezent la puţin peste 2.000 de lei.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.09.2013

Noul acord cu FMI: Obligatii fara bani


Consiliul Director asl FMI a avizat favorabil scrisoarea de intentie trimisa de autoritatile de la Bucuresti, aproband un nou acord pe doi ani, in valoare de doua miliarde de euro (plus alte doua miliarde de la UE), de tip preventiv. Adica fara bani, ci doar cu obligatii din partea Romaniei.

Autoritatile romane au stabilit, inca inainte de incheierea acordului, ca nu vor folosi niciun euro din suma aprobata, documentul reprezentand un fel de vot de incredere in alb acordat de FMI guvernului Romaniei. Prim-adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik, a precizat ca Romania a inregistrat progrese, insa are de indeplinit o serie de conditii pentru a reveni la nivelul PIB-ului inregistrat inaintea izbucnirii crizei economice. Autoritatile romane s-au angajat sa indeplineasca mai multe conditii:

–         aprobarea unei ordonante privind aplicarea unei taxe obligatorii (CAS) asupra veniturilor din chirii obtinute de persoanele fizice, din 1 ianuarie 2014;

–         clarificarea tratamentului fiscal al actiunilor Romgaz tranzactionate pe bursele de valori din strainatate;

–         elaborarea pachetului de baza in sanatate in cadrul anvelopei de cheltuieli existente ce va defini si sfera de cuprindere a sectorului privat in sistemul sanitar in viitor etc.

Comentati si cititi aici: http://www.enational.ro/news/business/noul-acord-cu-fmi-obligatii-fara-bani-336977.html/#ixzz2gOBmgAxi

Islanda îşi curăţă şoselele de omăt de patru ori mai ieftin decât România


Islanda plăteşte de patru ori mai puţin curăţarea de iarnă a unui kilometru de şosea.

Deszăpezire de lux în România

 

Pare paradoxal, dar costurile suportate de statul român cu deszăpezirea unui kilometru de drum naţional sunt de patru ori mai mari decât în Islanda, ţară în care în medie, în funcţie de regiune, sunt anual 100 de zile de ninsoare. Potrivit datelor prezentate de Administraţia şoselelor din această ţară pe situl propriu de internet, în perioada 2011-2012 s-a cheltuit pentru întreţinerea de iarnă a unui kilometru de şosea în medie 1.200 de euro. Reţeaua de drumuri gestionată de administraţie are 10.472 kilometri adică aproximativ două treimi din cea gestionată de CNADNR.

Spre comparaţie, potrivit declaraţiilor făcute de fostul director general al CNADNR, Mircea Pop, în România în iarna 2011-2012 s-au cheltuit pentru deszăpezire 300 de milioane de lei, adică 70 de milioane de euro sau în medie pe kilometru 4.375 de euro, de 3-4 ori mai mult decât în Islanda. Şi în România şi în Islanda activităţile de deszpăpezire sunt făcute de firme private pe baza unor contracte semnate cu statul.

 

Efectele forarilor, al minelor in ritm haotic incepe sa isi spuna cuvantul.


Ganditi-va bine daca va doriti gazele de sist, distrugerea muntilor, mineritul haotic doar pentru interesul unor firme. Peste ani efectele vor fi mult mai dezastruoase decat se face public de asa zisi conducatori politici de dupa 1989.

Pământul „fierbe“ la Galaţi: au fost înregistrate, în septembrie, nouă cutremure. Ultimul, de 3,6 grade, luni dimineaţă

Cutremurul a avut loc luni dimineaţă Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter s-a înregistrat luni, la ora 08.01, în zona Galaţi, unde în septembrie au fost înregistrate alte opt seisme, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului.

Cutremurul a avut intensitatea II în zona epicentrală şi s-a produs la o adâncime de cinci kilometri, a precizat Institutul Naţional pentru Fizica Pământului.   Oraşele apropiate de epicentrul seismului sunt Galaţi (20 de kilometri), Brăila (28 de kilometri), Măcin (38 de kilometri), Tecuci (51 de kilometri) şi Focşani (53 de kilometri).   Un alt cutremur, cu magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richeter, s-a produs duminică, la ora 21.10, la o adâncime de 10 kilometri. Epicentrul seismului a fost la 17 kilometri de municipiul Galaţi, la 27 de kilometri de Brăila, la 36 de kilometri de Măcin, la 53 de kilometri de Tecuci şi la 57 de kilometri de Focşani.   În luna septembrie au avut loc alte şapte cutremure în zona Galaţi, unul dintre acestea, de 3,2 grade pe scara Richter, fiind înregistrat în 27 septembrie.   În 25 septembrie s-au produs patru cutremure în zona Galaţi, la ora 3.36 – de 3,3 grade pe scara Richter, la ora 5.50 – de 3,4 grade, la 17.05 – de 2,8 grade şi la 18.43 – de 3,2 grade.   Alte două cutremure s-au produs în zona Galaţi în 23 septembrie, având magnitudinea de 2,8 şi, respectiv, 3 grade pe scara Richter.   Toate cele nouă cutremure s-au produs în aceeaşi zonă epicentrală. Cercetătorii au instalat în zonă aparatură de monitorizare a mişcărilor telurice, pentru a stabili din ce cauză se produc seismele. Specialiştii iau în calcul mai mulţi factori, printre care instabilitatea solului, inundaţiile din ultimele săptămâni şi exploatările petroliere din zonă.   Situaţia seismelor produse în ultima perioadă în judeţul Galaţi este monitorizată de către autorităţi şi nu există motive de panică, a declarat premierul Victor Ponta, la comandamentul pentru situaţii de urgenţă reunit, luni, la Guvern ca urmare a avertizărilor meteo.   „Nu trebuie nimeni să intre în panică, suntem în monitorizarea fenomenelor şi tot ceea ce ţine de instituţiile statului şi de partea tehnică facem”, a spus Ponta.   El a cerut administraţiei locale din Galaţi să transmită populaţiei un mesaj de calm, susţinând că „tentaţia spre extraordinar apare şi în rândul nostru, şi în rândul presei”.  

Citeste mai mult: adev.ro/mtxcf8

 

Descentralizarea, o mare teapa pentru acest popor. Treziti-va cat inca se mai poate, nu acceptati acest troc politic in care grupurile de interese vor pune mana definitiv pe acest popor.


DOCUMENT EXCLUSIV. Guvernul pregăteşte MAREA DESCENTRALIZARE

Gândul vă prezintă în exclusivitate proiectul descentralizării conceput de vicepremierul Liviu Dragnea, care ar urma să fie aprobat printr-o Ordonanţă de Urgenţă. Potrivit documentului obţinut de gândul, descentralizarea ar urma să-şi facă simţite efectele de la 1 ianuarie 2014, ea precedând astfel regionalizarea. Dacă descentralizarea plănuită de vicepremierul Dragnea va deveni realitate, ea va reprezenta cea mai radicală măsură luată în administraţie în ultimii ani.

De la ministerul lui Liviu Dragnea a plecat în teritoriu pe 24 septembrie o circulară privind propunerea legislativă intitulată Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de ministere şi celelalte organe de specialiate ale administraţiei publice centrale. Dacă proiectul regionalizării nu a avansat, şefii din teritoriu au discutat insistent cu vicepremierul Dragnea în ultimele luni despre realizarea descentralizării. Termenul limită până la care cei din teritoriu trebuie să vină cu amendamente este 1 octombrie 2013, până la orele 12.00.

În documentul obţinut de gândul,  în care se prevede modificare a nu mai puţin de 21 de acte normative, se precizează clar ce atribuţii vor fi cedate de la centru către teritoriu – către Consiliile judeţene, preşedinţii de Consilii Judeţene şi primari.

Intenţia că procesul descentralizării se doreşte a fi realizat imediat, începând cu 1 ianuarie 2014, se regăseşte chiar în preambulul proiectului de OUG, unde se vorbeşte despre necesitatea demarării procesului de elaborare a legii bugetului de stat pentru anul 2014 şi subsecvent, a bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cu respectarea calendarului bugetar prevăzut de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare şi de Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice.

Cele mai importante modificări:

1. în subordinea primăriilor din oraşe/municipii vor funcţiona servicii rutiere şi de ordine publică ai căror directori vor fi numiţi de primari. 

2. în subordinea consiliilor judeţene vor fi transferate o serie de servicii deconcentrate de la ministere şi agenţii, conduse de persoane numite de preşedintele CJ. Astfel vor fi reorganizate în subordinea CJ oficiile judeţene de agricultură, direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, unităţile teritoriale de promovare turistică, direcţiile judeţene de sport şi tineret, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, casele corpului didactic, agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, agenţia de plăţi şi inspecţie socială, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, direcţiile judeţene de pescuit şi acvacultură şi direcţiile de sănătate publică.

3. METROREX trece din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Tot în subordinea CGMB trece şi Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti. 

4.Porturile de la Dunăre trec în subordinea Consiliilor Judeţene în raza cărora se află.

5. Plajele cu destinaţie turistică vor fi administrate de consiliile locale.

NOILE COMPETENŢE ALE ŞEFILOR LOCALI

Pe lângă competenţele actuale, în documentul realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei se adaugă o serie de noi instituţii care vor intra în subordinea şefilor din teritoriu.

Astfel, în competenţele autorităţilor publice locale intră:

– serviciile de ordine şi siguranţă publică şi circulaţia pe drumurile publice
– serviciile de sănătate publică la nivel judeţean
– administrarea plajelor turistice maritime şi fluviale, ale râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare
– administrarea sistemelor de gospodărire a apelor
– protecţia mediului, pescuit şi acvacultură
– dezvoltare rurală;
– ocuparea forţei de muncă la nivel local
– administrarea unităţilor sportive şi de tineret, a taberelor şcolare,  centrelor de agrement, caselor de cultură ale studenţilor, precum şi a cluburilor sportive de la nivel local;
– dezvoltare şi promovare turistică;
– organizează şi desfăşoară activităţi educative extraşcolare/de tip nonformal prin cluburile copiilor;
– protejarea patrimoniului cultural de pe teritoriul judeţului
– administrarea porturilor de fluviale interes judeţean
– implementarea programelor judeţene în domeniul tineretului şi sportului

DESCENTRALIZAREA POLIŢIEI

Descentralizarea competenţelor poliţiei este prevăzută în proiectul de OUG, urmându-se a se completa atribuţiile poliţiei locale, dar şi atribuţiile Poliţiei Române. Potrivit documentului citat se va modifica OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi se va propune ca „aplicarea şi executarea controlului privind respectarea normelor referitoare la circulaţia pe drumurile publice să se realizeze de către autorităţile administraţiei publice locale prin servicii rutiere organizate în subordinea acestora”.

Noile servicii rutiere se vor afla în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, primarii, cu avizul Inspectoratului de poliţie judeţean, urmând să numească directorii executivi ai acestor noi Servicii Rutiere. Competenţele acestor directori vor fi aprobate de consiliile locale, cu avizul Inspectoratului de poliţie judeţean.

Pentru descentralizarea poliţiei, categoriile de personal al poliţiei locale se vor completa cu functionari publici, civili, cu statut special, care vor ocupa funcţii specific de poliţist conform Statutului poliţistului.

Cum se modifică legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române

“În interiorul localităţilor urbane aplicarea măsurilor de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a siguranţei cetăţeanului, de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional şi de identificare şi contracarare a acţiunilor elementelor care atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice, precum şi a altor interese legitime ale comunităţii se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin servicii de ordine publică organizate în subordinea acestora”, se arată în proiectul de OUG.

Toate cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de ordine publică, aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, se asigură din bugetele locale/Bucureşti, cu avizul  Inspectoratelor de poliţie judeţene, în condiţiile legii.

De asemenea, bunurile mobile şi imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Inspectoratelor judeţene de Poliţie, folosite de compartimentele/serviciile de ordine publică, reorganizate ca Servicii de ordine publică trec în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază funcţionează şi în administrarea consiliilor locale, cu păstrarea destinaţiei, conform prevederilor legale.

Şi directorii executivi ai acestor servicii de ordine publică vor fi numiţi de primar, cu avizul Inspectoratelor de poliţie judeţene, în condiţiile legii.

Pentru ca toate acestea să devină realitate, vor trebui modificate legea 155/2010 privind poliţia locală, modificarea Legii nr. 218/2002 privind Poliţia Română şi OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

“Suplimentarea numărului de personal din cadrul Serviciului rutier şi Serviciul de ordine publică din cadrul poliţiei locale se poate realiza prin transfer de la Ministerul Afacerilor Interne sau prin repartizarea de la instituţiile de învăţământ din subordinea Ministerului Afacerilor Interne’’, se arată în documentul realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Ce pleacă de la MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti, unităţile  finanţate integral din venituri proprii şi din contractele încheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate din subordinea Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele judeţene de transfuzii sanguine şi laboratoarele de referinţe medicale vor trece în autoritatea administraţiei publice locale – Consiliul Judeţean/ CGMB.

Directorii coordinatori şi adjuncţii acestora vor numiţi de preşedintele Consiliului Judeţean, respectiv a primarului municipiului Bucureşti, în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale.

Autorizarea desfăşurării activităţii de către dentişti poate fi delegată direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

De asemenea, autorităţile locale vor avea un cuvânt de spus şi în desemnarea unor membri în Consiliul de Adminstraţie al CNAS. Va creşte şi numărul reprezentanţilor nominalizaţi de Consiliul Judeţean în CA al caselor de asigurări de sănătate judeţene.

Pentru a se asigura sursa de finanţare corespunzătoare în domeniul sănătăţii se prevede că “veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii constituite potrivit art. 361 se transferă, în cuantum de 70%, bugetelor judeţelor, potrivit unei formule de repartizare aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, elaborat împreună cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.”

MINISTERUL TRANSPORTURILOR renunţă la metrou şi porturile de la Dunăre

Descentralizarea va implica şi faptul că societatea comercială de Transort Metroul Bucureşti “Metrorex” va trece de la Ministerul Transporturilor la Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Tot la CGMB va trece şi Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti.

„Investiţiile pentru realizarea proiectelor de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii şi materialului rulant se finanţează de la bugetul local al municipiului Bucureşti, bugetul de stat, precum şi  din credite interne şi externe. Aceleaşi prevederi se aplică şi pentru obiectivele de protecţie civilă, sumele alocate fiind nominalizate distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Metrorex”, se arată în documentul propus spre consultare.

În termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ de reorganizare a Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul “Metrorex” – S.A., Ministerul Transporturilor şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti încheie protocoalele pentru predarea – preluarea activelor şi pasivelor Metrorex, se arată în documentul transmis de Dragnea în Teritoriu.

În privinţa porturilor, competenţele în administrare exercitate de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” S.A. – Giurgiu vor trece la consiliile judeţene Caraş Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa.

În cazul Companiei Naţionale “Administraţia Porturilor Dunării Maritime” S.A. – Galaţi competenţele în administrate vor fi preluate de consiliile judeţene Galaţi, Tulcea, Constanţa, Brăila. Astfel:

1. Consiliul judeţean Caraş Severin va administra porturile Baziaş şi Moldova Veche;
2. Consiliul judeţean Mehedinţi va administra porturile Drencova, Şviniţa, Tisovita, Dubova, Orşova, DrobetaTurnu-Severin şi Gruia;
3. Consiliul judeţean Dolj va administra porturile Cetate, Calafat, punctul de lucru Rast şi portul Bechet;
4. Consiliul judeţean Olt va administra portul Corabia;
5. Consiliul judeţean Giurgiu va administra portul Giurgiu;
6. Consiliul judeţean Călăraşi va administra porturile Călăraşi şi Olteniţa, precum şi punctul de lucru Chiciu;
7. Consiliul judeţean Constanţa va administra portul Cernavodă, portul  Hârşova şi punctul de lucru Ostrov Regie;
8. Consiliul Judeţean Galaţi  va administra portul Galaţi;
9. Consiliul Judeţean Brăila va administra portul Brăila;
10. Consiliul Judeţean Tulcea va administra porturile Isaccea, Tulcea, Mahmudia, Chilia Veche, Port Smârdan, Măcin, punctele de lucru Gura Arman şi Turcoaia.

MINISTERUL MEDIULUI cedează plajele

Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, respectiv a municipiului , Filiala regională a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură vor trece în subordinea Consiliilor Judeţene şi a CGMB.

Implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului la nivel judeţean revine agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului aflate în subordinea Consiliilor Judeţene, se arată în documentul obţinut de gândul.

„Filialele regionale aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se reorganizează ca direcţii judeţene pentru pescuit şi acvacultură, servicii publice de interes judeţean, în subordinea consiliilor judeţene pe a căror rază teritorială se află. În judeţele în care nu sunt filiale regionale, se înfiinţează direcţiile judeţene pentru pescuit şi acvacultură, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, se prevede în documentul guvernamental.

Potrivit propunerii de OUG „titularul dreptului de administrare a plajelor cu destinaţie turistică este consiliul local pe a cărui rază teritorială se află”, acestuia revenindu-i dreptul de administrare a lucrărilor de întreţinere şi ecologizare a plajelor.

„Lucrările realizate sunt finanţate atât din bugetul propriu, cât şi din veniturile obţinute de la utilizatorii plajelor cu destinaţie turistică, proporţional cu suprafaţa de plajă utilizată.”, se propune în proiectul descentralizării.

„Titularului dreptului de administrare îi revine o cotă-parte de 80% din redevenţele obţinute din concesionarea plajelor cu destinaţie turistică aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale respective, iar diferenţa de 20% se face venit la bugetul de stat, pentru contractele aflate în derulare”, se adaugă în documentul citat.

Dreptul de administrare a plajelor turistice maritime şi fluviale ale râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare se transferă de la Administraţia Naţională „Apele Române” către consiliile locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află.

Din totalul sumelor percepute din închirierea şi concesionarea bunurilor proprietate publică a statului cu destinaţia de balastieră, aflate în administrarea autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, o cotă-parte de 25% se face venit la bugetul de stat, iar o cotă-parte de 75% se face venit la bugetele locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află  bunurile respective.

Ce competenţe se transferă de la MINISTERUL AGRICULTURII

În subordinea Consiliilor judeţene şi a Consiliului general al municipiului Bucureşti se propune înfiinţarea oficiilor pentru agricultură judeţene/ a municipiului Bucureşti, prin reorganizarea direcţiilor pentru agricultură judeţene, oficiilor judeţene de studii pedologice şi agrochimice şi a caselor agronomului.

Noile structuri vor prelua din competenţele celor care se desfiinţează, urmând a se stabili patrimonial serviciilor nou înfiinţate. 

MINISTERUL CULTURII cedează cinematografele şi terenurilor aferente

De la ministerul Culturii în urma procesului de descentralizare, serviciile publice şi organele de specialitate aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Ministerului Culturii se reorganizează în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. Practic, competenţele vor trece la Consiliile Judeţene, respectiv CGMB.

De asemenea, toate sălile şi grădinile de „spectacol cinematografic”,  în total 133, dar şi imobilele, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie a Filmelor, „România Film”, vor trece, libere de sarcini, în administrarea consiliilor locale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.

În subordinea Consiliilor Judeţene şi a CGMB se vor înfiinţa direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu.

Aceste Direcţii Judeţene vor avea dreptul, în condiţiile legii, de a concesiona, da în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică sau închiria monumentele istorice proprietate publică a statului.

Pe lângă Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu se vor înfiinţa comisiile judeţene ale monumentelor istorice, ca organisme ştiinţifice de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniu protejării monumentelor istorice.

În proiectul descentralizării, se prevede că o cotă-parte de 50% din sumele colectate la Fondul Cultural Naţional / Fondul Cinematografic se face venit la bugetele judeţelor, cu destinaţia finanţării nerambursabile a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale.

De la bugetul de stat se alocă către bugetele locale o cotă de 70% din sumele încasate din redevenţele obţinute din concesionarea monumentelor istorice aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale respective.

“Angajarea directorilor generali sau, după caz, a directorilor aşezămintelor culturale şi a instituţiilor publice care funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a directorilor generali sau, după caz, a directorilor aşezămintelor culturale care funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale se face pe baza susţinerii unui concurs de proiecte de management, câştigătorii urmând să încheie un contract de management, în conformitate cu prevederile legii”, se arată în proiectul descentralizării.

MINISTERUL ECONOMIEI lasă turismul liderilor locali

De la Ministerul Economiei vor trece în subordinea administraţiei publice locale o parte din competenţele Autorităţii Naţionale pentru Turism, respectiv autorizarea, clasificarea şi licenţierea în turism şi unităţile teritoriale turistice.

Consiliile Judeţene vor avea competenţe noi precum: autorizarea staţiunilor balneare, climaterice şi balneoclimaterice, emiterea brevetului de turism, atestarea parcurilor turistice, autorizarea a activităţii de agrement nautic, activităţi turistice pe plajă, activităţi ecoturistice.

Ce pierde MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Consiliile Judeţene vor prelua de la Ministerului Tineretului şi Sportului direcţiile judeţene pentru tineret şi sport/municipiul Bucureşti, casele de cultură ale studenţilor şi infrastructura aferentă, Complexul Cultural Sportiv Studenţesc „Tei”,  bazele sportive de interes judeţean, taberele şcolare şi centrele de agrement de interes judeţean, cluburile sportive de interes local, taberele şcolare şi centrele de agrement de interes local.

“Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret  se reorganizează ca servicii publice de interes judeţean, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, se arată în setul de măsuri de descentralizare în domeniul tineretului şi sportului.

Descentralizarea MINISTERULUI EDUCAŢIEI

Inspectoratul şcolar judeţean, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Casa corpului didactic, Palatele copiilor/Palatul Naţional al Copiilor, Cluburile copiilor, cluburile sportive şcolare vor intra sub autoritatea Consiliilor Judeţene sau a celor locale/ Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

“Casele corpului didactic, denumite în continuare CCD, se reorganizează ca structuri cu personalitate juridică, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi sunt coordonate metodologic de către inspectoratul şcolar. Modul de organizare şi funcţionare a CCD se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean, în baza regulamentului cadru aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale”, se stipulează la măsurile privind descentralizarea în domeniul învăţământului preuniversitar.

Astfel, directorii caselor corpului didactic urmează să fie numiţi de preşedintele Consiliului Judeţeen sau de primarul municipiului Bucureşti, pe bază de concurs public, reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale. Directorii caselor corpului didactic vor încheia un contract de management cu preşedintele Consiliului judeţean.

Ce pleacă de la MINISTERUL MUNCII

Consiliile judeţene vor primi în subordine agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială.

Cum se trimit banii în teritoriu

„Finanţarea competenţelor/structurilor descentralizate la nivel judeţean/local se face de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi completările ulterioare. În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, comunică Ministerului Finanţelor Publice sumele aferente competenţelor care se descentralizează conform prezentei ordonanţe de urgenţă în vederea fundamentării proiectului bugetului de stat pentru anul 2014. Finanţarea plăţilor aferente beneficiilor de asistenţă socială şi susţinerii programelor de servicii sociale se asigură în proporţie de 70% din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale prin transferuri din bugetul de stat şi în proporţie de 30% din sume pentru echilibrarea bugetelor locale”, se arată în dispoziţiile finale şi tranzitorii ale documentului obţinut degândul.
 

preluare mediafax

Taxe peste taxe pentru romani, de 23 de ani ne dau numai taxe. Cat mai rezistati????


Românii, loviți de o nouă taxă din 2014. Vezi despre ce este vorba

Bugetul sănătății încearcă să fie suplimentat de către guvernanți printr-o măsură care va afecta o mare parte din populației, fapt ce va duce creșterea evaziunii. Astfel, românii care închiriază imobile vor fi obligaţi să plătească  suplimentar la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Românii, loviți de o nouă taxă din 2014. Vezi despre ce este vorba Din 2014,  toate veniturile din chirii vor fi taxate cu încă 5,5%, cota CASS adăugându-se impozitului de 16% pe venit perceput. Măsura a fost prezentată Fondului Monetar Internaţional ca soluţie pentru reducerea deficitului asigurărilor sociale de sănătate. Baza la care se va aplica această cotă de 5,5% este plafonată la cinci salarii medii pe economie, scrie capital.ro.

 Potrivit calculelor Guvernului Ponta, 165 milioane de euro ar urma să încaseze suplimentar statul din contribuţiile de sănătate plătite de cei care închiriază imobile în întreaga ţară. „Este o cifră utopică. Nu sunt şanse să încaseze mai mult de 50-60 de milioane de euro“, a declarat penntru sursa citată consultantul fiscal Gabriel Biriş. În opinia sa, românii vor percepe ca un abuz noua povară, în condiţiile în care plătesc CASS şi din salarii, proporţional cu mărimea acestora şi nu există un plafon maxim pentru veniturile totale la care să se aplice contribuţia.

Dacă reacţia contribuabililor va fi de evitare a noii poveri aduse de CASS prin evaziune, statul riscă să piardă bani şi din ce reuşea să încaseze până acum în contul impozitului pe venitul din chirii. „Acestea vor scădea oricum, deoarece cota de 16% se va aplica după deducerea CASS de 5,5%. Dacă creşte evaziunea, vor scădea şi mai mult şi ar trebui să se aştepte la aşa ceva“, spune Biriş.

Cât vor plăti din 2014 românii care vor închiria o locuință

O persoană care închiriază un apartament cu 200 de euro pe lună plăteşte în prezent statului 1.296 de lei impozit anual pe venit. De anul viitor, impozitul pe venit se va reduce la 1.217 lei, dar contribuţia CASS nou-apărută îi va scoate din buzunar alţi 492 de lei, astfel încât va ajunge să plătească în total mai mult cu peste 400 de lei. La un contract de închiriere de 600 de euro pe lună, statul va reţine CASS de peste 1.330 de lei pe an, iar povara fiscală totală a contribuabilului va creşte cu 1.120 de lei. Contribuţia minimă la CASS este de 41 de lei pe lună (492 de lei pe an), indiferent de venitul din chirii declarat, iar cea maximă de 482 de lei lunar (5.789 de lei pe an), în condiţiile în care baza de calcul pentru acest tip de venit este plafonată la nivelul a cinci salarii medii pe economie. Cei care realizează venituri din închirierea locuinţelor fără scop turistic vor evidenţia lunar contribuţia CASS şi o vor plăti trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Cei care îşi închiriază locuinţele în scop turistic vor evidenţia contribuţia CASS pe aceste venituri lunar şi o vor plăti în două tranşe egale, până la data de 25 iulie inclusiv şi 25 noiembrie inclusiv.

 Baza de calcul a contribuţiei CASS este egală cu 75% din venitul brut din chirii, întrucât 25% reprezintă cheltuielile deductibile pentru realizarea acestor venituri. Contribuţia minimă CASS pe chirii este de 41 lei. De asemenea, contribuţia maximă CASS este aferentă plafonării bazei de calcul la nivelul a cinci salarii medii brute pe economie, ajustate cu 25%. Pentru 2014, salariul mediu brut prognozat este de 2.339 lei, astfel că baza de calcul pentru CASS este plafonată la 8771 lei, ceea ce ne conduce la un CASS maxim de 482,4 lei.

 

Trebuie o reactie adevarata a poporului pentru ai stopa pe acesti mafioti


Noul Cod Rutier va scoate lumea în stradă. Transportatorii se pregătesc să blocheze Capitala

Prevederile aberante ale proiectului de modificare a Codului Rutier ar fi putut fi gândite pentru distragerea atenției de la alte evenimente importante. De asemenea, au capacitatea de a împinge la proteste de stradă. “Suspendarea carnetului până la 5 ani și amenzile cât un salariu pot mobiliza oamenii să iasă în stradă, dar alt tip de populație față de cea care protestează acum față de proiectul Roșia Montană”, este de părere psihologul Hanibal Dumitrașcu. Președintele Confederatiei Operatorilor si Transportatorilor Autorizati din Romania (COTAR), Vasile Ștefănescu, a declarat pentru DeCe News că autoritățile pregăteau un alt proiect legislativ, la care a contribuit și Confederația. Schimbarea bruscă de atitudine a guvernului poate declanșa proteste la nivel național, cu blocarea traficului în mai multe orașe, dar mai ales în Capitală.

Noul Cod Rutier va scoate lumea în stradă. Transportatorii se pregătesc să blocheze CapitalaSancțiunile vehiculate sunt atât de exagerate, încât oamenii sunt încremeniți și le e greu să creadă că pot deveni realitate, dar dacă se vor transforma în norme reale, vom avea de-a face cu proteste vehemente, este de părere psihologul. Este greu de înțeles de ce s-au propus sancțiuni atât de aspre, recunoscute ca fiind exagerate însuși de cei care le-au propus. “Este exagerat să credem că cei de la Poliția Rutieră s-au gândit așa de departe încât să distragă atenția de la alte evenimente cu impact social, dar are proiectul modificării Codului Rutier are  suficent potențial pentru a o face”, a mai explicat Hanibal Dumitrașcu.

Ștefănescu:am discutat un alt proiect cu autoritățile

Președintele Confederatiei Operatorilor si Transportatorilor Autorizati din Romania (COTAR), Vasile Ștefănescu, a declarat pentru DeCe News că în urmă cu câteva luni autoritățle discutau alt proiect legislativ cu transportatorii.” Am făcut propuneri, sugestii și observații, a spus Ștefănescu, așteptam să continue dezbaterea acelui proiect, dar ne-am trezit cu o nouă variantă de Cod Rutier. Nu putem crede că va fi aplicat. Dacă se ignoră poziția celor care își câștigă existența din acest domeniu, așteptați-vă la reacții dure. Poate guvernul își permite să lase mii de familii pe drumuri, să creeze mii de șomeri, noi nu putem accepta acest lucru. Impactul economic va afecta și patronatele, că nu-i convine nimănui să rămână fără șoferi, dar mai ales pe profesioniștii din domeniu. Cred că aceste sancțiuni dure dau polițiștilor o putere prea mare, de viață și de moarte, căci pot lipsi o familie de hrana zilnică. Sunt pregătiți polițiștii să se folosească de forța pe care o au corect, sau vom încuraja corupția? Oamenii care lucrează în transporturi își pot pierde mașina sau chiar casele, dacă rămân ani de zile fără slujbă. Așteptăm o revenire la normalitate, după ce au tras acest semnal. Dacă nu, vom declanșa manifestări de protest la nivel național și mai ales în capitală. Vom ieși în stradă”.

Asta nu mai renunta la a distruge Romania , este mai rau decat Ceausescu. Toti sunt la fel, cei de dupa 1989.


Traian Băsescu: Ies din politică doar cu picioarele înainte

Președintele Traian Băsescu a vorbit în emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la Pro Tv, despre ce va urma să facă după ce va pleca de la Cotroceni.

Traian Băsescu: Ies din politică doar cu picioarele înainteÎntrebat despre posibilitatea ca după ce va părăsi Palatul Cotroceni să facă obiectul unor anchete din partea procurorilor, președintele Traian Băsescu a răspuns: „Dacă vor fi – habar n-am, deși aici să știți că Președinția gestionează un buget de cinci milioane de euro – mă voi duce în fața procurorului și dacă va fi nevoie, în fața instanței (…) Nu am nici o reținere să mă duc în fața unui procuror care să mă întrebe ce am făcut când eram ministru, ce am făcut când eram președinte”, a precizat Traian Băsescu, potrivit ampress.ro.

În plus, șeful statului a oferit câteva detalii și despre cum se va implica în activitatea politică după ce îi va expira mandatul de președinte: „Aș face o glumă, dar pe care am făcut-o deja la postul dvs. Probabil că voi rămâne în politică și o să iau vorbele d-lui Iliescu: ies din politică doar cu picioarele înainte. Mă voi implica. Să nu vă gândiți că voi fi președinte de partid. Niciodată”, a mai spus Băsescu, precizând că nu vrea nici vreo funcție de președinte de onoare.

Traian Băsescu, onsecvent ideii de a se retrage definitiv din politică la încheierea mandatului de președinte

După cum se pare, președintele Traian Băsescu a renunțat la ideea de a mai arunca în spațiul public informația că ar renunța la politică, așa cum a declarat cu nenumărate ocazii, după 2005.

La începutul anul trecut, Traian Băsescu declara:” Recunosc că am spus că nu mă mai interesează, că nu vreau să mai aud de politică. Cred că a fost precum cea cu <<demisionez în cinci minute>>. Am avut vreo trei zile în care am stat degeaba şi nu mi-am găsit locul”, şi-a reevaluat șeful statului intenţiile legate de viitorul său în politică, în timpul unei întâlniri cu românii, la Viena, relata gândul.info.

De asemenea, cu patru ani în urmă, Traian Băsescu susținea la Hotnews că nu mai dorește să rămână în politică după ce își va încheia mandatul de președinte.

De asemenea, în 2006, la “Marius Tucă Show”, Traian Băsescu îşi dădea chiar “cuvântul de onoare”.

“Realizator: Aştept ziua în care veţi ieşi la pensie, aşa cum aţi promis, şi să venim să stăm să…

Traian Băsescu: Ce vă spun sub cuvânt de onoare? După ce plec de la Cotroceni, după unul sau după două mandate, ies din politică.

Realizator: După unul sau după două? Lasaţi…

Traian Băsescu: După unul sau două mandate, nu ştiu. Repet, vă asigur că ies din politică, nu voi mai face parte din niciun partid, din nicio structură. Cred că vine timpul să mă odihnesc”.

Pe de altă parte, președintele Traian Băsescu a mai avut și alte răzgândiri, atunci când a revenit asupra ideii de a se întoarce la Cotroceni dacă îşi va recâştiga mandatul “la masa verde”, după suspendare, ca şi asupra anunţului ferm că nu îl va mai nominaliza pe Victor Ponta prim-ministru. “Dacă mă întorc la Cotroceni nu îi mai dau alt mandat de premier lui Ponta”, afirma Traian Băsescu în 2012.

preluare dcnews

Un sat întreg, retrocedat. Revoltă în Arad. Judecătoarea, arestată pentru șpagă


Lovitură teribilă pentru sătenii din Nadăș, județul Arad, primită din partea justiției române. Întregul sat a fost retrocedat, dar nu grofului Iosif Gros, fostul proprietar al pământului de sub casele actualilor locuitori, ci celor care au obținut de la strănepoata de soră a fostului grof al locului, prin testament, drepturile peste aceste pământuri. Decizia brutală a justiției le obligă pe cele aproape 1500 de suflete ale satului să migreze într-un alt loc.  Din ceea ce spun avocații sătenilor, statul român despăgubise adevărații proprietari unguri, după război, iar groful deținea doar câteva acțiuni la o companie forestieră din zonă.

Un sat întreg, retrocedat. Revoltă în Arad. Judecătoarea, arestată pentru șpagăSatul Nadăș, a traversat cu bine istoria, până de curând. Deși au trecut prin toate regimurile politice, române sau austro-ungare, cu siguranța faptului că, cel puțin un petic de pământ și câțiva pereți sunt ai lor, sătenii de aici nu au bănuit că proprietatea lor, consfințită de acte, peste care și-a pus pecetea constituția, ca garant suprem, va fi anulată de justiția actuală, relatează RTV.net.

Acum, oamenii din Nadăş au fost anunţaţi că trebuie să îşi lase de izbelişte agoniseala de o viaţă, pentru că așa a hotărât instanța.

O primă victimă a acestei justiții a fost Ana Biriș, care, rămasă, într-o bună după-amiază, singură în gospodăria izolată din pădure s-a trezit somată de autorități să-și părăsescă avutul cu ce poate lua într-o sacoșă. Pusă în fața unei asemenea situații limită, speriată că va pierde totul, a vrut să-și pună capăt zilelor.

În prezent, panica a pus stăpânire pe toți sătenii din Nadăș, care tot mai speră că nu vor rămâne fără munca lor de-o viață, cu atât mai mult cu cât cei pe care justiția îi pune atât de brutal stăpâni aici, au obținut de la strănepoata de soră a fostului grof, Iosif Gros, al locului, prin testament, drepturile peste aceste pământuri.

Absurd: Exproprieri duble 

Situația de la Nadăș este tensionată: oamenii sunt revoltați, primarul încearcă să găsească o cale de rezolvare a acestui caz, însă absurdul situației devine evident când afli că, deși la naționalizare grofului i-au fost luate 4.500 de hectare, celor care pretind că au drepturi asupra moștenirii lui li se restituie aproape dublu: 8.700 de hectare…

Diferența este reprezentată tocmai de ogrăzile și pământurile oamenilor. Toate titlurile lor de proprietate care au traversat secole au fost călcate în picioare și deși, primarul dă asigurări că intravilanul este inalienabil, sentința judecătorească spune altceva.

Primăria, Consiliul județean și Regia Națională Romsilva vor să reclame la Curtea Europeană a Drepturilor Omului o decizie a tribunalului Român, astfel, dacă se concretizează intenția, viitorul proces va fi România contra România.

Interesant este, însă, și faptul că una dintre judecătoarele care girează șirul de sentințe ce a generat această situație este arestată pentru luare de mită, deși acest “mic” amănunt nu-i poate ajuta pe locuitorii din Nadăș, fiind vorba despre un alt caz.

Potrivit sursei citate, ar fi bine, probabil, ca DNA să analizeze toți pașii care au dus la această situație incredibilă din Nadăș, mai ales că zona poate fi privită cu interes, lemn din belșug în pădurea împrejmuitoare, dar și o apropiere strategică de frontieră.