Monarhistii adevarati


Facem apel la dumneavoastra ica odata pentru a va implica in a promova reinstaurarea monarhiei in Romania. 

 Luati legatura cu mine lasandu-mi un mesaj pentru a dezvolta o strategie de constientizare a poporului. Romania este vanduta datorita noua poporului pentru ca stam mult prea nepasatori.

 Astept mesajele celor curajosi si a celor care vor sa se implice cu adevarat pentru acest proiect.

Anunțuri

In alte tari se poate, oamenii au inteles dimensiunea haosului si a jafului politic. Romania este singura tara unde poporul nu reactioneaza chiar daca ii este aratata alta optiune.


Criza liberalismului în statele foste socialiste
Proteste în Polonia: „Am devenit sclavi în propria noastră țară”
 
Proteste în Polonia: "Am devenit sclavi în propria noastră țară"

Povestea de succes a celei mai lungi guvernări din istoria postcomunistă a Poloniei începe să dea semne că se apropie de sfârșit. Și odată cu problemele guvernului de dreapta al lui Donald Tusk apar tot mai clar și semnele unei orientări generale a opiniei publice din statele central-europene împotriva liberalismului și pentru o implicare mai profundă a statului în economie.

Peste 100.000 de persoane au demonstrat pe străzile Varșoviei, pe 14 septembrie, pentru a cere instituirea unui salariu minim pe economie, condiții mai bune de muncă și abrogarea unei legi care a ridicat la 67 de ani vârsta pensionării. Protestele au fost organizate de două mari sindicate – Solidaritatea și Alianța Poloneză a Sindicatelor, o foarte rară dovadă de solidaritate între sindicatele de dreapta și cele de stânga din Polonia. Protestatarii au cerut demisia premierului Donald Tusk, liderul formațiunii de centru-dreapta Platforma Civică.

Polonia a fost, în perioada crizei economice ce a lovit Europa, singurul stat fost socialist care a înregistrat creștere economică continuă. Înaintea crizei, Polonia a cunoscut creștere economică de 5,2% în fiecare an, pentru ca în 2012 să înregistreze creștere de 1,9%, una dintre cele mai mari rate din Europa. Protestele de la Varșovia vin însă pe fondul primelor semne de contracție economică din ultimii cinci ani, pentru că, în timp ce economiile europene par să-și revină, economia poloneză se estimează că va avea o creștere de doar 1,1% în 2013. Polonezii au reacționat și la legile care liberalizează și mai mult piața muncii, dând puteri considerate discreționare angajatorilor, dar și la majorarea TVA-ului la 23%.

”Am devenit scalvi în propria noastră țară”, spune liderul sindicatului Solidaritatea, Marek Duda.

”Trezește-te Polonia!”, se putea citi pe pancartele purtate de demonstranți. ”Vrem pensii la 65 de ani, ca înainte, nu la 67 de ani, cum spune reforma lui Tusk. Vrem o mai bună politică socială și garanții pentru angajați”, spune purtătorul de cuvânt al Solidarității, Marek Lewandowski. Presa oferă exemple care deconstruiesc în oarecare măsură mitul prosperității poloneze. Astfel, un șofer de autobuz cu o vechime de 30 de ani ajunge sa aibă un salariu de 2.500 de zloți (595 de euro), mult mai mic față de salariul mediu de 4.900 de zloți.

Cel mai grav pentru premierul Donald Tusk și guvernul său este însă faptul că trei deputați ai Platformei Civice au demisionat din partid, lăsându-l cu o majoritate fragilă, de doar 232 de mandate din totalul de 460 în Seim. Și la fel de grav este că partidul de dreapta, populist, Lege si Justiție, condus de fostul premier Jaroslaw Kaczynski, a reușit să capitalizeze politic aceste nemulțumiri și să primeasca sprijinul tacit al sindicatelor. Mai mult, sondajele arată că protestatarii se bucură de sprijinul a 59% dintre polonezi, în timp ce 31% au poziții ambivalente.

Foarte important este că susținerea de care începe să se bucure populistul Kaczynski se datorează propunerilor sale de sprijinire a intervenției statului în economie, de a susține investitorii polonezi în fața celor străini, și laudelor pe care le aduce în acest sens premierului ungar Viktor Orban. Kaczynski, spre deosebire de Donald Tusk, mai crede că Polonia nu ar trebui să adere la moneda unică europeană.

Nu trebuie uitat că această orientare a electoratului polonez vine în contextul în care economia Poloniei este poate una în care statul păstrează cel mai puternic control, în raport cu Cehia, Slovacia, Ungaria sau România. Multe mari companii, deși sunt listate la Bursa de la Varşovia (a patra ca mărime din Europa), au ca acționar majoritar statul. Este o realitate pe care cehii nu o cunosc decât în cazul companiei energetice CEZ, cunoscută și în România. Însă în Polonia, scrie cotidianul ceh HOSPODÁŘSKÉ NOVINY, potrivit Presseurop.eu, sunt zeci de asemenea mari companii controlate de stat.

Cu excepția Cehiei, scrie publicația amintită, realitatea politico-economică din Europa Centrală este cea a revenirii unei nostalgii a vremurilor în care statul era prima vioară în economie. Ca dovadă stau actualele proteste din Polonia, precum și Ungaria premierului Orban, acolo unde statul a achiziționat câteva mari întreprinderi și a mărit taxele impuse investitorilor străini. La fel, în Slovacia, partidul social-democrat al premierului Robert Fico încearcă să își asigure, prin grupuri de interse, controlul asupra companiilor importante ale țării.

”Criza a dăunat serios democraţiei liberale europene, pentru că liderii politici nu au fost în stare să aducă răspunsuri adecvate. Iar non-liberalii reuşesc foarte bine să ocupe spaţiul abandonat de liberali. Ca şi cum alegătorii, sătui de politicianism şi de corupţie, ar vrea să termine cu aceşti 23 de ani de experimentare liberală şi şi-ar dori întoarcerea unui stat puternic, care să se ocupe de practic toate aspectele vieţii lor. Se pare că democraţia liberală a devenit, pe termen lung în Europa Centrală, principala victimă a crizei. Rămâne de văzut dacă aceeaşi soartă paşte şi economia liberalizată”, îşi încheie analiza HOSPODÁŘSKÉ NOVINY.

preluare cotidianul.ro

VIDEO 1.000 de ani de istorie condensaţi într-un filmuleţ de patru minute. Cum s-au schimbat graniţele României de-a lungul timpului.


Un filmuleţ inedit prezintă evenimentele istorice care au modificat graniţele de pe teritoriul Europei în decursul a 1.012 ani, inclusiv pe ale României. Montajul a fost realizat de creatorul Historical Atlas, Frank Reed, un fizician care a pus la punct „Cenntenia Historical Atlas“, program care prezintă în mod dinamic şi interactiv cursul istoriei
Punctul de plecare al filmuleţului este perioada cruciadelor, din urmă cu 1.012 ani, de unde continuă cu marcarea pe hartă a unor evenimente istorice esenţiale, care au contribuit la redesenarea graniţelor de pe bătrânul continent, relatează Daily Mail. Nu a fost uitată nici România, astfel că pe parcursul a aproape cinci minute, cât durează clipul, se poate observa, de exemplu, momentul în care Transilvania era parte a Imperiului Austro-Ungar.

Citeste mai mult: adev.ro/mtd2xv

Cine vinde aurul de la Rosia Montana!


Cât sunt de „specialişti“ membrii Comisiei Roşia Montană
Adevărul“ a analizat CV-urile membrilor Comisiei speciale care va dezbate proiectul de lege privind Roşia Montană din perspectiva studiilor pe care le-au absolvit. Cei mai mulţi aleşi nu au nici în clin, nici în mânecă cu problemele de mediu.
Darius Vâlcov, senator PSD Preşedintele Comisiei, Darius Vâlcov, a fost primarul Slatinei timp de opt ani, după ce, în prealabil, a fost director de bancă. Vâlcov stă foarte bine la capitolul studii, însă nu are legătură directă cu mediul. A absolvit ASE-ul şi Facultatea de Drept la Spiru Haret şi are un doctorat în economie. Gheorghe Emacu, deputat PSD Absolvent de studii militare, Gheorghe Emacu a făcut şi Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti (1987-1992). În perioada 2010-2012, Emacu a fost secretar de stat în MAI, iar între 2003 şi 2004  a ajuns la apogeul politic, după ce a fost numit ministru delegat pentru Administraţie Publică. Florin Iordache deputat PSD Secretarul Comisiei, Florin Iordache, şi-a făcut studiile la Craiova. A absolvit mai întâi Facultatea de Mecanică, din cadrul Universităţii Craiova, iar în 2002 şi-a obţinut licenţa în Drept. Parlamentar cu state vechi, Iordache este unul dintre specialiştii PSD pe probleme juridice. De asemenea, şi-a dat doctoratul în relaţii economice internaţionale. Toni Greblă, senator PSD Este de profesie jurist, absolvent al Facultăţii de Drept – Universitatea Bucureşti (1978).  A condus judeţul Gorj înainte şi după Revoluţie ca secretar şi prefect (1990-1993), apoi a trecut la faza internaţională: prim-secretar  la Misiunea României pe lângă Oficiul European al Naţiunilor Unite din Geneva (1993-1997). Ioan Chelaru, senator PSD A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie (1972-1976) şi Facultatea de Drept, din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi. Are doctorat în ştiinţe juridice şi a mai absolvit Colegiul Naţional de Apărare, instituţie prin care au trecut majoritatea politicienilor (2006). Şi-a început cariera ca avocat în Baroul Neamţ. Ioan Dîrzu, deputat PSD Este de profesie medic veterinar, dar are şi o bogată experienţă în calitate de manager şi de consilier judeţean. Este deputat de Alba şi reprezintă, în Parlamentul României, locuitorii Colegiului 5, Apuseni-Teiuş, colegiu ce cuprinde şi localitatea Roşia Montană. Se află la primul mandat de parlamentar. Viorel Ştefan, deputat PSD Este de profesie economist, având un doctorat în economie pe care l-a obţinut la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi. Din 1980 a fost angajat la NAVROM Galaţi, unde a urcat pe scara ierarhică până la funcţia de preşedinte. În anul 1996  intră în politică, iar acum este vicepreşedintele Comisiei pentru buget. Gabriela Firea, senator PSD Gabriela Firea a lăsat pupitrul ştirilor şi a intrat în politică anul trecut, obţinând un loc în Parlament. Firea este absolventă de Litere, dar a urmat şi două cursuri postuniversitare în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti. În prezent, este membru în Comisia de Cultură şi Media de la Senat. Andrei Gerea, deputat PNL   Vicepreşedinte al Comisiei din partea PNL, Gerea a absolvit Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE. A fost, pe rând, electronist, director comercial, respectiv director de sucursală la Banca Ţiriac din Piteşti (2002-2004). În prezent, este liderul grupului liberal din Camera Deputaţilor. Gigel Ştirbu, deputat PNL Liberalul Ştirbu este teolog, dar renunţat la sutană în favoarea unui post de subprefect. A ocupat, ulterior, funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii şi Cultelor, timp de un an. În prezent, este preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor. Mircea Dolha, deputat PNL Absolvent al Facultăţii de Drept „Vasile Goldiş“ din Arad, Dolha şi-a început cariera ca administrator al unei firme de transport, a ocupat un post de avocat stagiar şi a intrat în administraţia publică în 2005, ca viceprimar al municipiului Baia Mare şi tot în această perioadă s-a bucurat de un mandat interimar de primar. Dian Popescu, senator PNL După ce a avut probleme cu legea, Dian Popescu a devenit parlamentar şi membru al Comisiei pentru apărare şi siguranţă naţională din Senat. Popescu este de profesie inginer. A absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Craiova (1989-1994), iar ulterior a devenit doctorand al Academiei Naţionale „Mihai Viteazul“. Petru Ehegartner, senator PNL Membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Ehegartner a absolvit Facultatea de Electrotehnică din Timişoara (1983). În perioada 1991-2012 a fost administrator la două societăţi cu domeniu de activitate în fabricarea de construcţii metalice, respectiv fabricarea utilajelor pentru prelucrarea  metalului. Ioan Moldovan, deputat PC  Secretar al Comisiei, economistul clujean a ajuns în Parlament pe filiera PPDD. În prezent, Moldovan este membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi consultant tehnic în cadrul S.C. Tehnic Asist. A fost viceprimar al municipiului Câmpia Turzii, in mandatul 2008-2012, din partea PDL. Haralambie Vochiţoiu, PPDD Un alt vicepreşedinte al Comisiei, Vochiţoiu este unul dintre puţinii membri ai Comisiei care se intersectează cu misiunea parlamentară. Senatorul PPDD a absolvit Facultatea de Mine în 1996, la Universitatea Petroşani. Vochiţoiu a pornit de jos. A fost strungar la UMIROM Petroşani, inginer minier la EM Petrila şi a ajuns la fotoliul de senator. Tudor Ciuhodaru, deputat PPDD  Ciuhodaru este unul dintre cei mai cunoscuţi medici primari de urgenţă, profesor universitar la Facultatea de Medicină Dentară din Iaşi, şi s-a remarcat în politică prin schimbul des de partide. Se află la al doilea mandat de parlamentar şi este membru în Comisia pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor. Attila Korodi, deputat UDMR   În anul 2001 a absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti, inginerie economică în limba germană, iar în 2003 un master în management strategic. Între anii 2007-2008 a fost ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile. În prezent, este membru în Comisia pentru afaceri europene. Alexandru Vegh, senator UDMR    Este de profesie inginer şi se află la primul mandat de parlamentar. Între 2005 şi 2012 a fost la vârful administraţiei locale, din postura de subprefect şi prefect. În prezent, este vicepreşedinte al Comisiei pentru privatizare şi administrarea activelor statului şi membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Oana Manolescu, deputat minorităţi  Face parte din Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor şi reprezintă interesele albanezilor din România. În 1965  a absolvit Facultatea de Chimie de la Universitatea din Bucureşti. Vreme de aproape trei decenii (1969-1996) a fost profesor de chimie la Liceul „Electroputere“ din Craiova.

Citeste mai mult: adev.ro/mtc10s

Grecia: Grevă profesorilor şi celor din sănătate a început Citeste mai mult: adev.ro/mtcoaj


 

Personalul din învăţământ şi din spitalele publice din Grecia au început miercuri o grevă de 48 de ore pentru a protesta faţă de planul de reformă care prevede mii concedieri din sectorul public şi crearea unei „mobilităţi impuse” în acelaşi sector public.
Greva este organizată de principalul sindicat al funcţionarilor, Adedy, vizează de asemenea pe cei din profesiile liberale precum jurnaliştii sau avocaţi. Ieşirea pentru această grevă se desfăşoară cu câteva zile înainte de sosire la Atena a reprezentanţilor „troicii” – Comisia, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – care va realiza un bilanţ al reformelor din Grecia. Inspectorii acestor instituţii sunt aşteptaţi duminică iar prezentarea evaluării lor este aşteptată pentru sfârşitul lunii octombrie, cel mai devreme. Mai mult de 9.000 de salariaţi, unii având steaguri negre şi bannere cu sloganul „Nu disponibilizării!”, s-au adunat în faţa clădirii parlamentului din Atena, loc tradiţional de demonstraţii împotriva austerităţii. „Vrem să spunem Guvernului că sunt deajuns (n.r. – măsurile de austeritate”, a declarat Vasiliki Angelatoum o profesoară de 54 de ani şi mamă a doi copii şomeri, care a cunoscut diminuarea cu aproape 50% a salariului său în timpul crizei. „Ei disponibilizează fără discernământ. Am ajuns la limită”, a adăugat profesoara din Grecia. Prim-ministrul grec, Antonis Samaras, a promis sâmbătă că de anul viitor va începe creşterea economică şi speră să convingă creditorii că Grecia nu mai are nevoie de noi măsuri de austeritate.

Citeste mai mult: adev.ro/mtcoaj

Polticienii ultimilor 23 de ani ne considera un popor de prosti. Trebuie sa ne trezim si sa luptam pentru salvarea Romaniei.


Renegocierea deceniului: ce redevenţe vor plăti companiile care exploatează petrol şi gaze. Petrom a plătit în 2012 ca redevenţă 6 $ la fiecare baril de ţiţei extras în valoare de 94$

În 2014 expiră contractul pe zece ani între Petrom şi statul român privind nivelul redevenţelor. În 2012 România a încasat în total redevenţe de 315 mil. euro din toate resursele: petrol, gaz, minereuri de toate tipurile – feroase şi neferoase. 

Petrom şi Romgaz au virat către statul român redevenţe cumulate de un miliard de lei (230 de milioane de euro) în 2012, ceea ce reprezintă 7% din valoarea producţiei de petrol şi gaze de 3,3 miliarde de euro a celor două companii.

Întrebarea care se ridică în acest context este care ar fi cel mai bun sistem de redevenţe pe care România l-ar putea aplica de la începutul anului viitor, astfel încât să crească valoarea încasărilor fără a periclita proiecte majore de investiţii, aşa cum sunt explorările din Marea Neagră? În Ro­mânia, prin Legea petrolului redevenţele se calculează ca procent din valoarea producţiei. În funcţie de dimensiunea zăcământului procentul aplicat variază între 3,5% şi 13,5%, atât pentru petrol, cât şi pentru gazele naturale. La privatizarea Petrom statul

s-a obligat să menţină acest sistem de taxare zece ani de zile, adică până la finalul anu­lui 2014. Astfel, de la anul Ro­mânia ar trebui să aleagă un nou sis­tem, iar potrivit decla­raţiilor politice recente, aceste modificări ar putea fi im­ple­mentate chiar înainte de termen. 

„Redevenţa nu este singurul beneficiu al statului din producţie având în vedere alte taxe şi impozite (peste 80 de tipuri de impozite şi taxe, impozite pe salarii, impozit pe profit, impozite locale etc). OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, la nivelul anului 2012 numai din taxe şi impozite OMV Petrom a contribuit cu aproximativ

2 miliarde euro. La acestea se adaugă dividendele aferente participaţiei de 20,64% a statului în OMV Petrom“, spun reprezentanţii companiei.

Compania mai spune că de la privatizare a investit peste 9 miliarde de euro, circa un miliard de euro pe an, ceea ce înseamnă 90% din profitul operaţional în această perioadă.

Ce sisteme de taxare există pentru petrolişti?

În cele mai multe ţări din lume exploatările de petrol şi gaze funcţionează în baza unor contracte de concesiune, adică resursele aparţin statului, dar producţia le revine investitorilor în schimbul unei redevenţe.

„Contractele de împărţire a producţiei sunt acelea în care un investitor îşi asumă riscul explorării, al dezvoltării şi al echipării, iar ceea ce se obţine la gura sondei se împarte între stat şi operator. Iniţial investitorul îşi acoperă costurile de producţie, iar abia apoi statul îşi primeşte partea din producţie. Apoi statul monitorizează activităţile de decontaminare“, explică Vasile Iuga, senior partner în cadrul PwC. Aceste contracte se aplică mai ales în ţările africane şi în Asia.

Contractele de servicii sunt cele prin care statul angajează pe cineva să facă lucrările, dar acest sistem, aplicabil acum în Mexic sau Iran, este din ce în ce mai puţin folosit.

În cadrul contractelor de concesiune se aplică mai multe tipuri de redevenţe, pe venituri, pe profit sau un mix din cele două.

În Marea Britanie, Danemarca şi Norvegia se aplică taxe pe profiturile petroliştilor, dincolo de cele aplicate tuturor companiilor. Nominal, aceste taxe au o valoare de 30% în Marea Britanie, 52% în Danemarca şi 51% în Norvegia, dar efectiv, după deduceri, nivelul taxei este de 15%, 18%, respectiv 21%, potrivit PwC.

„Dacă ar fi să aplicăm acest sistem pe profit, după ani de redevenţe, efortul ar fi foarte mare pentru că este greu să determini profitul pe 370 de zăcăminte, atâtea câte au în concesiune Petrom şi Romgaz“, este de părere Iuga.

Reprezentanţii PwC nu au precizat care ar fi nivelul optim de redevenţe spre care ar trebui să se îndrepte România, dar au spus că pentru segmentul offshore sistemul aplicat ar trebui să fie diferit.

Totodată, reprezentanţii PwC au mai precizat că modificarea redevenţelor pentru zăcămintele mici, acolo unde se percepe o taxă de 3,5% din valoarea producţiei, ar descuraja companiile în a mai investi în ele.

Practic, soluţia ar fi creşterea redevenţelor pentru zăcămintele mari concomitent cu elaborarea unui nou regim de taxare pentru noile zăcăminte identificate în Marea Neagră.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.09.2013