Monarhul


Monarhia – simbolul sub care s-a construit Romania moderna. Arborele genealogic al Casei Regale

Monarhul, nedepinzând de alegerea sau de realegerea sa, întruchipează continuitatea, asemenea dinastiei și procesului biologic.

Monarhia constituțională ne oferă… acea putere neutră atât de indispensabilă tuturor libertăților comune. Într-o țară liberă, monarhul este o entitate de sine stătătoare, superior tuturor diferențelor de opinie, neavând niciun alt interes în afara menținerii ordinii și libertății. El nu se poate întoarce niciodată la condiția de om obișnuit și este, prin urmare, ferit de toate acele pasiuni pe care respectiva condiție le generează, și de toate acele elemente produse de perspectiva reîntoarcerii la condiția obișnuită pe care le regăsim, negreșit, în rândul celora care sunt investiți cu o putere temporară.

Regele contrastează cu legiuitorii și birocrații care au tendința de a considera, datorită naturii muncii lor, că performanța realizată cu dedicație este echivalentă cu multiplicarea legilor și reglementărilor. Continuitatea într-un regim legal și constituțional oferă un cadru stabil, favorabil planurilor indivizilor și afacerilor, investițiilor, inovațiilor științifice, tehnologiei, antreprenoriatului și culturii. Continuitatea nu reprezintă rigiditate și nici conservatorism.

Moștenitorul coroanei beneficiază, în mod obișnuit, de numeroși ani de pregătire și nu se îmbată cu propriul succes când, într-un final, devine rege. Înaintea numirii sale în funcție, dar și pe perioada domniei, el acumulează o experiență mai semnificativă și mai complexă decât o pot face vreodată politicienii care vin și trec. Chiar în situația în care regele ajunge pe tron la o vârstă foarte fragedă, sau în celălalt caz extrem, la o vârstă înaintată, având la dispoziție doar câțiva ani de domnie, beneficiază de un consiliu format din sfătuitori și membrii experimentați ai familiei. Dacă regele este foarte tânăr (Louis al XV-lea, Alfonso al XIII-lea) sau nebun (vârstnicii George al III-lea, Otto de Bavaria), o rudă apropiată va ocupa funcția de regent.[6] Regentul ar avea, în mod normal, ocazia de a desfășura anumite funcții ceremoniale și de a acumula experiență, asemenea unui moștenitor al coroanei sau a unui monarh.

 

Anunțuri

Monarhia: prietena libertăţii


Neajunsurile democrației republicane

Democrația posedă defecte evidente.[3] Așa cum numeroase paradoxuri ale votului demonstrează, nu există, în realitate, o ,,voință a poporului” coerentă. Este mai probabil ca guvernul să încerce să mulțumească orice presupusă voință generală (Constant 1814, p.179). Se pare că Winston Churchill a afirmat că: ,,Cel mai bun argument împotriva democrației îl reprezintă o discuție de cinci minute cu votantul obișnuit ”. Votantul obișnuit este conștient că votul său nu va fi decisiv și are puține motive de a-și pierde timpul și de a depune efort doar pentru a intra în rând cu lumea.

Însăși politicienii se numără printre grupurile de interese.Satisfăcându-și nevoia de a acționa și de a se simți importanți, cei ce dețin puterea legislativă multiplică legile pentru a gestiona probleme descoperite sau inventate, dar și anumite temeri. Datorită posibilității de a aduna sume impresionante din taxe și împrumuturi, percepția lor de putere se amplifică iar responsabilitatea morală se clatină (așa cum Constant 1814, pp.194-96, 271-72, a recunoscut deja acum aproape două secole).

 

Economia politică a monarhiei şi democraţiei şi ideea ordinii naturale


Statul este un monopol teritorial al coerciţiei – o agenţie ce se poate angaja în încălcarea neîntreruptă, instituţionalizată a drepturilor de proprietate şi în exploatarea – sub forma exproprierii, impozitării şi reglementării – proprietarilor legitimi.

Datorită legitimităţii lor, încălcările statale ale drepturilor de proprietate afectează, prin urmare, sistematic preferinţele de timp individuale, în mod diferit şi mult mai profund decât crima. Ca şi activitatea criminală, orice interferenţă statală asupra drepturilor de proprietate private reduce stocul de bunuri prezente al unei persoane şi, astfel, duce la creşterea ratei efective a preferinţei de timp a acesteia.

Aşadar, spre deosebire de crimă, agresiunile statale duc la creşterea simultană a intensităţii preferinţei de timp a victimelor actuale sau potenţiale, întrucât acestea presupun, de asemenea, o reducere a ofertei de bunuri viitoare (scăderea randamentului investiţiilor).

Activitatea criminală, ca acţiune nonlegitimă, are loc cu intermitenţă – tâlharul părăseşte scena cu prada sa, lăsând victima singură. Astfel, crima poate fi abordată prin sporirea cererii individuale de bunuri şi servicii destinate protecţiei , comparativ cu cererea pentru bunuri nonprotecţie, astfel încât să fie restabilit sau chiar mărit randamentul viitor al investiţiei, iar posibilitatea ca acelaşi tâlhar sau altul să reuşească a doua oară să fie diminuată.

Dimpotrivă, uzurparea de către stat a drepturilor de proprietate este neîntreruptă, datorită caracterului său legitim. Agresorul nu dispare din cadru ascunzându-se, ci rămâne la pândă, iar victima nu se ,,înarmează”, ci trebuie sau cel puţin se anticipează, în general, că va rămâne fără apărare. Victimele actuale şi potenţiale ale încălcărilor statale ale drepturilor de proprietate – relevate de vulnerabilitatea neîntreruptă faţă de agresorii lor – răspund asociind în permanenţă tuturor activităţilor productive viitoare un risc sporit şi ajustându-şi sistematic pesimist anticipările privind randamentele tuturor investiţiilor viitoare.

 

BANCUL ZILEI: Salvatorii lui Ponta


 

 
 

Premierul Ponta merge pe o stradă lăturalnică şi cade într-o groapă adâncă. Trei copii săraci îl văd şi îl ajută să iasă afară din groapă. Drept răsplată, premierul le îndeplineşte câte o dorinţă la fiecare. Îl întreabă pe primul:

– Ce îţi doreşti, fiule?
– Un ipod!
– Bine, mâine dimineaţă, la prima oră, ţi-l aduc personal.
Al doilea copil tot la fel! Ajunge la al treilea băiat cu aceeaşi întrebare şi primeşte răspunsul:
– Un scaun cu rotile!
– Bine, fiule, dar de ce îţi trebuie un scaun cu rotile că văd că nu ai probleme cu picioarele!
– Păi da! Dar când o să afle tata că v-am ajutat, o să îmi rupă picioarele!

***

Profesoara: Victor, iar ai copiat la lucrare.

Ponta: Nu e adevărat. De unde știți?
Profesoara: La subiectul doi ai copiat toată foaia de ziar în care era învelit pachețelul colegului tău de bancă.

Teroristii il rapesc pe Basescu si apoi il suna pe Ponta:
– L-am rapit pe presedintele vostru. Pana maine la ora 12.00, puneti mana de la mana si strangeti 2 milioane de euro, altfel ii dam foc! 
A doua zi, teroristii suna si zic: 
– Victoraş, ai facut ce ti-am cerut? 
– Da, am pus mana da la mana si… 
– Si…?!? 
– Am strans doi litri de benzina cu ajutorul lui Crin!…

***
Bush, Blair si Basescu sunt in anticamera din Iad. 
In asteptarea deciziilor finale, fiecaruia i se acorda dreptul la convorbiri telefonice cu lumea reala, dar contra-cost. 
La sfarsitul lunii, sosesc facturile: 
Bush: convorbiri de 30 minute, catre SUA; valoare factura – 100$; 
Blair: convorbiri de 45 minute, catre Anglia; valoare factura – 180$; 
Basescu: convorbiri de 300 minute, catre Romania; valoare factura – 1$. 
Revoltati, primii doi cer socoteala la administratorul Iadului. 
Raspunsul sau: ‘Hell to hell’ se taxeaza ca apel local!…

***

Traian Băsescu, Victor Ponta şi Crin Antonescu intră într-un bar. Cine plăteste consumaţia??
-Noi.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/bancul-zilei-ponta_1274230.html#ixzz2fR6pm9tB 
Follow us: @realitatea on Twitter

Weekend fierbinte în Capitală. Mii de biciclişti, tabără de manifest şi încă un marş de amploare vor da peste cap viaţa oraşului pentru două zile


Trebuie sa fie prezenti si monarhistii.

Capitala României va avea parte de un weekend aglomerat, având în vedere că cel puţin două proteste de amploare vor avea loc sâmbătă şi duminică. De-o parte, sunt cei 10.000 de biciclişti care au anunţat că vor mărşălui 18 kilometri prin oraş, cerându-i demisia primarului Oprescu, pe de altă parte, protestatarii din Piaţa Universităţii se pregătesc pentru o nouă acţiune de amploare organizată duminică.
Comunitatea Bicicliştilor din Bucureşti (CBB) împreună cu Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ din România (OPTAR) organizează, sâmbătă, un protest de amploare ce se va întinde pe circa 18 kilometri, traversând centrul oraşului. Adunarea se va face de la ora 14.30 în Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle. Vineri, circa 3.000 de oameni au spus că vor participa la manifestaţie pe pagina evenimentului de pe Facebook. Organizatorii spun însă că numărul de pe reţelele de socializare este de obicei dublat de cei care chiar vin la manifestaţii. Protestatarii vor milita pentru marcarea benzilor care semnalează accesul bicicliştilor pe carosabil şi vor cere demisia primarului Sorin Oprescu pentru lipsa de acţiuni eficiente în cei cinci ani de mandat. „Domnul Oprescu a afirmat că vrea referendum pentru a afla opinia oamenilor. Noi vom ieşi în stradă pentru a spune clar: «Vrem piste pe şosea! Vrem un Bucureşti pentru oameni!» Iar dacă vom fi ignoraţi, vom ieşi din nou în stradă. Mai mulţi şi mai hotărâţi!“, a spus Marius Scarlat, membru fondator OPTAR. Protestatarii din Piaţa Universităţii, solidari cu bicicliştii Din cele anunţate pe reţelele de socializare, se pare că o parte dintre bucureştenii care manifestează de peste două săptămâni împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană se vor alătura bicicliştilor. La manifestaţie sunt aşteptaţi circa 10.000 de oameni, dar şi o parte dintre cei care protestează încă de pe 1 septembrie la fântâna din Piaţa Universităţii. „Ne vom solidariza cu ei, mai ales că, printre noi, sunt destul de mulţi biciclişti. Încă ne organizăm, sigur le vom promova acţiunea“, a declarat, pentru „Adevărul“, Mihail Bumbeş, unul dintre reprezentanţii protestatarilor din Piaţă. Tabără de protest şi ateliere cu academicieni Începând de vineri, în parcul Izvor, se organizează o tabără de protest a societăţii civile unde toţi cei interesaţi de exploatare minieră de la Roşia Montană sunt invitaţi la workshop-uri ţinute de specialişti. „Din 20 septembrie 2013, este iminent să ne adunam pentru informare, dezbateri şi decizii în consens privind cerinţele noastre. În parc, lângă Parlamentului României, loc pe care îl ocupăm şi nu-l mai părăsim până când suntem auziţi. Campăm, rămanem, dezbatem democratic şi revendicăm prezentul şi viitorul! Ne strângem laolaltă, oameni inteligenţi, cu expertiză, cu dorinţa sinceră de a reconstrui România şi de a-i da, acum, după aproape 24 de ani de somn, o traiectorie constructivă şi în folosul oamenilor şi necesităţilor lor fireşti“, este prezentată tabăra civică pe pagina evenimentului.  Potrivit sursei citate, tabăra va începe de la ora 18.30. În paralel, în Piaţa Universităţii, se organizează a treia ediţie a „Atelierului pe problemele patrimoniului de la Roşia Montană“, începând cu ora 20.30. Potrivit paginii evenimentului, atelier va fi moderat de Alexandru Dragoman (arheolog, Institutul de Arheologie al Academiei Române „Vasile Pârvan”) şi Claudia Apostol (arhitect, Asociaţia ARA). Sâmbătă: Lanţ uman în jurul Palatului Parlamentului Tot în cadrul acţiunilor de protest faţă de proiectul de exploatare minieră de la aur şi argint de la Roşia Montană, sâmbătă, se organizează un eveniment inedit la care câteva mii de oameni au anunţat deja că vor să participe.  Manifestanţii din Parcul Izvor organizează un flashmob prin care vor încerca să construitască un lanţ uman care să înconjuare întreagul Palat al Parlamentului. La evenimentul de sâmbătă anunţat pe Facebook sunt aşteptaţi şi bicicliştii care protestează pentru marcarea pistelor pe şosea. „Într-un exerciţiu de solidaritate, pietonii vor forma un lanţ uman de jur împrejurul gardului Parlamentului, iar miile de biciclişti vor înconjura preţ de 20 de minute întregul perimetru“, se arată în descrierea acţiunii de pe pagina evenimentului. Marşul IV împotriva proiectului de la Roşia Montană Duminică, 22 septembrie, se organizează cel de-al patrulea marş de amploare al protestatarilor din Piaţa Universităţii, manifestaţie care va fi, potrivit organizatorilor, cel mai de amploare de până acum. Trebuie spus, că numărul celor prezenţi la marşurile anterioare au crescut de fiecare dată, peste 15.000 de oameni fiind prezenţi la cel de duminică, 15 septembrie, din Bucureşti. Vineri, pe pagina marşului, 8.600 de oameni au spus că vor veni şi alţi 1.500 că poate vor veni.  Protestatarii din care se opun proiectului minier de la Roşia Montană cer: respingerea proiectului de lege de către Parlament, respingerea în procedură de urgenţă prin Hotărâre de Guvern a avizului de mediu, includerea Roşiei Montane pe lista de tentativă de intrare în patrimoniul UNESCO, interzicera prin lege a utilizării cianurii în activităţile miniere din România. De asemenea, oamenii cer atât demiterea celor patru iniţiatiori ai acestui proiect de lege, ministrul Marilor Proiecte- Dan Şova, cel al Mediului- Rovana Plumb, cel al Culturii- Daniel Barbu şi directorul ANRM- Gheoghe Duţu, cât şi demisia primului ministru Victor Ponta care, potrivit acestora, încearcă să amâne o decizie fermă. “Mişcarea nu are lideri, are doar conştiinţă. Este imposibil pentru Victor Ponta să stea de vorbă cu 25.000 (numărul estimat de reprezentanţii protestatarilor că ar fi fost prezenţi la marşul de duminică-nota red.) de oameni la Bucureşti plus alte mii în ţară şi în străinătate. Revendicările noastre nu se discută şi nu se negociază, vom fi în stradă până la soluţionarea fiecărui punct”, a declarat Eugen David, preşedintele Asociaţiei Alburnus Maior, principalul opozant al proiectului din Roşia Montană. „Nu putem lăsa câinii să ne omoare copiii“ Tot duminică va avea loc un nou protest al părinţilor faţă de indolenţa autorităţilor în a rezolva problema maidanezilor din Bucureşti. Reprezentanţii celei mai mari comunităţi online de părinţi din România, desprecopii.com, împreună cu Federaţia Organizaţiilor Nonguvernamentale pentru Copii (FONPC), anunţă continuarea protestelor faţă de indolenţa autorităţilor. Oamenii vor manifesta duminică, 22 septembrie, în Parcul Unirii, de la ora 11.00.

Citeste mai mult: adev.ro/mtf774

Atac la demnitate


 
Atac la demnitate
Salariile profesorilor în UE, clasamentul rușinii pentru România
Salariile profesorilor în UE, clasamentul rușinii pentru România

Potrivit site-ului Myeurop, cei mai bine plătiți profesori de liceu din UE sunt cei din Luxemburg, țară în care salariul minim pe economie este de 1.800 de euro lunar. Ei câștigă un salariu anual brut de 104.049 euro, la finalul carierei, adica 8.670 de euro pe lună. Podiumul salarizării în învățământ este completat de Danemarca, cu un salariu anual brut de 70.097 euro, și Austria, cu un salariu de 57.779 de euro.

Finlanda, tara europeană considerată a avea cel mai performant sistem de învățământ (favorizând cel mai mult egalitatea de șanse, indiferent de statutul social și material al familiei elevilor), are un salariu pentru profesorii de liceu de 49.200 de euro pe an. Urmează la mică distanță Belgia și Marea Britanie. Suprinzător de mare este salariul profesorilor din Portugalia, de 30.000 de euro pe an, mai mare decât în Italia și Franța (28,666 euro). Este de notat că în Finlanda, țara cu cel mai bun sistem de învățământ din UE, și în Suedia salariile profesorilor nu se stabilesc de către guvernul central, ci la nivel regional și al localității în care își profesorii își desfășoară activitatea.

Media europeană a salariului brut anual al unui profesor de liceu este de 4.780 de euro.

Dezastrul salarizării se înregistrează în Bulgaria și România. Aici nu numai că salariile profesorilor sunt de departe cele mai mici din UE, dar ele sunt chiar de două ori mai mici decât salariul mediu pe economie în aceste țări, la nivelul anului 2011, potrivit Observatorului francez al Inegalităților Sociale. În Bulgaria, salariul anual brut al unui profesor de liceu la final de carieră este de 4.780 de euro pe an, în timp ce în România el este de 5078 de euro. Următoarea țară de la coada clasamentului salarizării este Letonia, acolo unde profesorii câștigă anual aproape de două ori mai mult decât cei din România, 9216 euro. În Ungaria salariul este de 9.448 de euro, iar în Slovacia de 9.605 euro.

Iar aceasta în condițiile în care profesorii români, letoni, lituanieni, britanici și ciprioți sunt printre puținii care sunt plătiți suplimentar pentru orele de muncă care depășesc numărul specificat în contract. Mai mult, în România, alături de Finlanda, Danemarca, Grecia, Spania, Cipru și Marea Britanie, profesorii mai primesc sume suplimentare de bani în cazul în care lucrează în zone geografice izolate.

Un alt aspect observat de Myeurop este că România este țara UE în care un profesor trebuie să aiba cea mai lungă carieră pentru a se putea bucura de salariul maxim prevăzut – 34 de ani.Ungaria, Austria și Portugalia se află în aceeași situație. Numai că România se mai distinge și prin cea mai mare discrepanță între salariului unui profesor debutant și cel al unui profesor la final de carieră. Aceste realități reduce enorm apetența absolvenților de studii superioare de a alege o carieră didactică.

La polul opus se află Marea Britanie, Danemarca și țările baltice, acolo unde un profesor poate ajunge să câștige salariul maxim după 13 ani de carieră.

Datele prezentate de siteul Myeurop nu țin cont în stabilirea acestor clasamente de numărul de ore lucrate de profesori în fiecare țară, de numărul zilelor de concediu și de beneficiile sociale în caz de boală.

preluare cotidianl.ro

In Romania se poate orice! Nebunia politica lasa oamenii pe drumuri.


 
Nebunie totală în Justiţia Română
Mafia retrocedărilor a ajuns la demenţă. 1.200 de oameni din Nadăş, din nou iobagi!
Mafia retrocedărilor a ajuns la demenţă. 1.200 de oameni din Nadăş, din nou iobagi!

Nimic pare că nu mai stă în calea jefuitorilor. Cadastrul, notariate, avocaţi, comisii locale şi judeţene, judecători mituiţi şi/sau complet idioţi, prin falsuri grosolane sau decizii aberante, au consfinţit astăzi prin respingerea ultimei căi de atac la tribunal trecerea unui sat întreg în mâinile unei familii aşa-zis moştenitoare. Judecătorul din Arad care trebuia să dea sentinţa s-a dat la o parte, lăsând o duduie în robă, care-şi spune judecătoare, să facă jocurile. Până şi un analfabet pus în robă ar fi remarcat falsurile evidente din acest dosar pe care cotidianul.ro vi l-a prezentat în cadrul campaniei ”Transilvania furată”.

În pofida tuturor evidenţelor, familia Colţeu, care a cerut un procent dintr-o societate care administra 4.700 de hectare din sat, a primit 8.700 de hectare, adică întreg satul. Familia Colţeu a mai revendicat un apartament în centrul Aradului şi a primit întreaga vilă, şi nu sunt singurele bunuri primite.

Dar iată şi evidenţele:

– Aşa-zisa moştenitoare a unui grof ce deţinea câteva acţiuni la Forestiera Nadăş a decedat în Israel, după ce a vândut tot ce mai avea prin România.

– Martorii de la notariatul care a emis certificat de moştenitor pentru soţii Colţeu – fără indicarea CNP-ului, conform legii – care au declarat că o cunosc pe moştenitoare au minţit şi se poate dovedi faptul că ei s-au născut exact când „moştenitoarea” plecase în Israel.

– Chiar şi în cazul în care familia Colţeu avea dreptul legal la vreo moştenire, ar fi dobândit acţiuni la Fondul Proprietatea, societatea Forestiera Nadăş fiind doar administrator al unor suprafeţe în zona Nadăş.

– Sătenii au acte de proprietate şi plătesc impozite pe terenurile lor dobândite din moşi-strămoşi

– Orice procuror de bun-simţ care studiază acest dosar poate trece urgent la arestări.

N.R. Procurorul General al României, DNA, DIICOT şi CSM pot trece de urgenţă la fapte, într-un caz ce poate deveni un precedent periculos pentru Siguranţa Naţională.

preluare cotidianul.ro