Comoara pierduta a Romaniei, partea 1. Politicienii romani, complici la tunurile date din rezervele tarii. „Am semnat eu un asemenea contract?”


Am avut combinate metalurgice si producatori industriali, dar totul este acum o mare ruina. Refacem drumul cuprului in Romania si patrundem in paienjenisul de interese ce graviteaza in jurul acestui metal.

Ne batem joc de bogatiile tarii. Le-am dat pe mana unor oameni care s-au gandit numai la imbogatire usoara, iar politicienii romani le-au fost complici.

O radiografie a industriei cuprului sau, mai bine zis, a ceea ce a mai ramas din aceasta – un prapad facut de oameni care si-au urmarit doar propriul interes.

„In aceasta viata politica introducem un nou personaj. Este vorba de Cupru”, anunta Varujan Vosganian.

Cuprul, un personaj care a jucat un rol important in economia romaneasca, invocat fiind de multe ori in disputele politice post-decembriste.

Avem cele mai mari rezerve de cupru exploatabil din Europa, o resursa foarte cautata acum in lume – am avut combinate de prelucrare si specialisti de prima mana, dar n-am stiut sau n-am fost capabili sa profitam de asta.

Au profitat altii, iar industria cuprului din Romania s-a transformat intr-o ruina. Din producatori de metal neferos si produse prelucrate, ne-am transformat in exportatori de materii prime.

Cuprul este un un conductor de caldura, iar in Romania a fost si un bun conductor de imbogatire, eroul unor „tunuri” spectaculoase cu efecte tragice pentru economie.

cupru, fabrici in faliment - 12

Combinatul Phoenix din Baia Mare producea in anii de glorie 40.000 de tone de cupru pe an, 12 tone de aur si 120 de tone de argint. Acum, acolo sunt 80 de hectare de hale rase de pe fata pamantului.

Ampelum Zlatna producea 15 mii de tone de cupru pe an, acolo lucrau 2.500 de angajati. A disparut de pe fata pamantului ca dupa un cataclism.

Moldomin, Moldova Noua – exploata un zacamant evaluat la peste 1 miliard de euro. Acum e o paraseala, cu un statut juridic incert si cu slabe sanse de revenire. Peste 4.000 de oameni au ramas pe drumuri.

Cuprumin Abrud este singura exploatare de cupru inca functionala. Acolo e un zacamant evaluat la peste 5 miliarde de euro, un teren de lupta pentru politicieni si oameni de afaceri verosi. Daca intr-un an de zile nu se fac investitii, Cupruminul moare.

Baia Mare. Un oras altadata preponderant industrial, acum e… in ceata. La marginea orasului, pe o suprafata impresionanta se intindea altadata intreprinderea metalurgica de metale neferoase, mai cunoscuta drept Phoenix, un colos industrial transformat in ultimii ani intr-un morman de moloz.

cuprumin

531 de metri si jumatate, atat are turnul de evacuare din Baia Mare, de altfel simbolul orasului. Jos are un diametru de 20 de metri, iar sus, 9 metri. El a fost facut pentru a incerca sa nu mai polueze orasul Baia Mare, dar nu prea a reusit. 11 milioane de dolari a costat, dupa ’90, el este ultima urma a combinatului Baia Mare, ceva ce n-a putut fi furat.

Dorel Muresan s-a angajat la Phoenix in 1980. A fost pe vremuri secretar cu UTC-ul in intreprinderea metalurgica Baia Mare. Acum e consilier local la PPDD.

„La momentul respectiv, productia combinatului reprezenta 80% din ceea ce se realiza la nivel de municipiu si peste 60% din productia judetului Maramures”, declara Dorel Muresan.

La Baia Mare se prelucrau concentratele de material neferos extrase din minele si exploatarile romanesti.

Aici se producea aurul. Sute sau mii de tone de aur au plecat de aici. De aici pleca cuprul necesar economiei nationale. Cuprul rezultat din combinat avea o puritate de 99,95%. Deci 5 la mie impuritati, ceea ce era foarte mult la vremea respectiva”, adauga Dorel Muresan.

In 1998, la Baia Mare se anunta privatizarea combinatului. Pe lista apar cativa jucatori cu state vechi in negustoria cu material neferos.

Castigatoare este declarata o firma din Marea Britanie, Allied Deals, firma controlata de doi frati indieni – Narendra si Virendra Rastogi, care a platit pentru combinatul intins pe 80 de hectare…111.111, 11 dolari.

cupru, fabrici in faliment - 13

„Au platit 111.000 de dolari, cat pentru o masina mai rasarita, pe o uzina care producea aur, argint, cupru. Va dati seama, a fost o crima impotriva industriei noastre!” crede Dorel Muresan.

Pe langa suma simbolica pe care au platit-o statului roman, acestia trebuiau sa achite datoriile combinatului, care erau consistente, dar si sa faca investitii de 21 de milioane de dolari si sa dispuna de un capital de lucru de 16 milioane de dolari.

„Din vorbe, aveau tot felul de programe si dorinta de a face bine”, spune Dorel Muresan.

Contractul a fost semnat din partea indienilor de un anume Gautam Majumdar, iar din partea FPS-ului de directorul executiv al acestuia, Gheorghe Ionescu.

Dar cine este Gheorghe Ionescu, zis „Bebe”? Nimeni altul decat cuscrul presedintelui Traian Basescu, socrul europarlamentarului EBA, o persoana discreta, al carei nume se invarte in jurul multor afaceri tenebroase din Romania post-decembrista.

„In 1998? Hehehe! Nu, nu-mi amintesc. Am semnat eu acest contract? Cred a fost la „si altele”, ca nu-mi amintesc…Cred ca exista grila de evaluare, punctaj….” a declarat Gheorghe Ionescu.

cupru, fabrici in faliment - 11

Intr-un raport facut de Senat in 2001, punctul de plecare al unei anchete la Baia Mare, s-au ridicat multe semne de intrebare referitor la acest contract. In primul rand, valoarea de piata  a combinatului, cat si investitiile facute de statul roman, nu au fost acoperite de indieni.

Fostul lider de sindicat de la Phoenix isi aminteste de acea perioada.

„Asa ceva era rezultat din topirea in suspensie. Si asta contine inca cupru, aur, argint. Chiar in cantitati mari. Pai asa ceva cand or preluat indienii combinatul erau mii, zeci de mii de tone de zgura din asta de cupru lasata, depozitata, uite acolo in spatele halei si pana acolo in spate. Cand or venit indienii, toata zestrea asta au luat-o, au faramitat-o prin cianurare si au plecat cu ea…”, spune Ion Butean, fost angajat Phoenix.

Investitorii au dezasamblat liniile de productie si le-au vandut la fier vechi

Au urmat cativa ani grei pentru Phoenix Baia Mare. Indienii nu numai ca nu au investit, dar au inceput sa dezasambleze din liniile de productie ale combinatului.

„Sigur ca erau toate numai abureli. Au inceput sa opreasca instalatiile, sectiile, sa taie fierul vechi, sina de cale ferata taiata la un metru, o incarca in container si o ducea la India direct”, spune Ion Butean.

„Prin a da la fier vechi oalele din oteluri speciale, prin care se decanta cuprul si zgura de la topire, au sfarsit prin a da la topire instalatii din crom si din alte metale pretioase. A fost singura investitie pe care au facut-o ei”, spune Dorel Muresan.

In 2002, se declanseaza un scandal international. Indienii se dovedesc a fi niste excroci cu acte in regula, identificati de autoritatile americane pentru fraude masive.

Reprezentantii companiei sunt acuzati de FBI ca au operat o schema Ponzi – credite angajate si neacoperite, luand bani de la foarte multi investitori in schimbul a…nimic.

A fost considerata una dintre cele mai mari fraude din istorie, peste 20 de banci din Marea Britanie si SUA fiind inselate, cu o paguba de peste 680 de milioane de dolari.

cuprumin, cariera cupru

„Aveam niste informatii la colegii din Anglia in acea perioada si patronii nostri erau urmariti penal pentru tot felul de tepe pe care le-au dat prin Anglia si prin India”, precizeaza Ion Butean.

15 angajati din compania mama au fost acuzati si condamnati peste ocean, in timp ce la Baia Mare combinatul se afunda in datorii.

Acest moment coincide si cu pierderea de catre Romania a poansonului de aur, marca ce garanta calitatea metalului galben si care era detinuta dePhoenix Baia Mare.

„Renunti tu la acest poanson, renunti tu la productia de aur in care aveai, pe langa uzina, oameni calificati, pregatire profesionala, scoli in domeniu, facultate in Baia Mare si le distrugi…”, se plange Butean.

Fiecare lingou de aur turnat la Baia Mare se inscria in standardele acceptate de London Bullion Market Association, organism care reglementeaza piata metalelor pretioase la nivel mondial.

Acest certificat de „good delivery” permitea accesul in piata libera a aurului. Romania l-a pierdut odata cu scandalul financiar in care ne-au bagat indienii.

Combinatul revine cu o mare parte din actiuni la stat, dupa ce se constata ca indienii nu si-au indeplinit obligatiile.

In 2003 incepe un nou proces de privatizare la Baia Mare. De data asta cu niste investitori romani – Cuprom.

….”Si pasarea Phoenix nu va mai renaste niciodata”

2003 este momentul in care Horia Pitulea si Horia Schiopu Simu, doi tineri bancheri, cumpara cu 3,6 milioane de dolari, la pachet, combinatul de la Baia Mare si Elcond Zalau, una dintre cele mai mari firme producatoare de fire de cupru din Europa si formeaza Cuprom.

Acestia au luat o parte dintre actiuni de la AVAB si o parte de la lichidatorul indienilor.

Dariu Remes, fratele mai mic al lui Decebal Traian Remes, a lucrat 27 de ani la Phoenix si nici acum nu se impaca cu gandul ca intreprinderea a disparut.

cupru, fabrici in faliment - 10

„Cand a venit momentul prabusirii, desi s-a chemat atata vreme Phoenix, s-a prabusit si a disparut. Si pasarea Phoenix nu va mai renaste niciodata”, spune Dariu Remes.

Administratorii Cuprom nu s-au dovedit a fi cu nimic mai buni pentru combinatul din Baia Mare decat predecesorii lor, indienii.

„Uneori gandeam ca merg pe o exploatare salbatica a ceea ce au gasit aici pe ideea: „ma, cat merge, merge, cand nu mai merge, nu mai merge!” Cu toate acestea, aduceau mereu banci, investitori, ca sa faca nu prea ni se spunea noua ce. Din pacate nimic nu s-a fructificat”, spune Remes.

Activitatea se restrangea in fiecare an. Mai prelucrau cupru brut de la Zlatna si apoi doar deseuri de cupru din tara si din import. Incepuse demolarea combinatului.

„In ultima perioada am ramas doar strict pe deseuri de cupru, atat din tara, cat si din import”, adauga Remes.

In 2009, Cuprom a intrat in insolventa. Interviul cu Horia Simu n-a mai avut loc, domnul Simu invocand o agenda incarcata. In schimb, am primit cateva raspunsuri in scris.

„In lipsa minereului romanesc si datorita competitiei Chinei la cumpararea de deseuri de cupru, fabrica de la Baia Mare a fost inchisa si pusa in conservare. Din pacate, in ciuda impotrivirii mele, comitetul Cuprom, format din reprezentantii bancilor, a decis valorificarea acestei fabrici la fier vechi”, declara Horia Simu.

„Era un dezastru acolo, hale, instalatii care,…in fine imi vine si sa plang…care odata au fost fala acelei uzine, erau terminate…era o mizerie si un dezastru acolo pe care eu personal, niciodata, oricat de negru mi-ar fi fost visul nu mi l-as fi putut imagina”, spune Dariu Remes.

Un dezastru. Asta a ramas la Baia Mare in urma evenimentelor din ultimii ani.

In afara de turnul caruia cu greu i se va putea gasi o utilitate, la Phoenix au mai ramas doar cateva cladiri.

Intr-una din ele, primaria din Baia Mare a inghesuit o comunitate de rromi, subiectul multor scandaluri din presa.

 http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2013/sezonul-1/cum-a-ratat-romania-valorificarea-celei-mai-mari-rezerve-de-cupru-din-europa.html

 
Sursa: Pro TV
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s