Scurtă istorie a monarhiei în România


Un principe străin pentru Principatele Române
Abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza sub presiunile „monstruoasei coaliţii” la 11 februarie 1866 punea problema păstrării unirii Principatelor Române, realizare care fusese recunoscută de către puterile europene doar pe durata domniei acestuia. Clasa politică a hotărât atunci că este necesară aducerea unui prinţ dintr-o dinastie străină pentru a întări actul unirii realizat anterior şi a curma luptele pentru domnie între familiile boiereşti. 
După ce contele de Flandra a refuzat oferta, fruntaşii politici români se orientează spre Carol Ludovic, fiul principelui Carol Anton de Hohenzollern–Sigmaringen. Acesta a acceptat propunerea devenind, la 27 de ani, primul domnitor dintr-o dinastie străină. După un drum lung şi plin de pericole datorită iminenţei războiului dintre Prusia şi Austria, principele Carol a ajuns în Bucureşti pe 10 mai 1866, zi care a devenit apoi Ziua Regelui şi Ziua Naţională a României. Deviza „Nihil sine Deo – Nimic fără Dumnezeu” a familiei de Hohenzollern – Sigmaringen a fost adoptată şi de Casa Regală a României.
Carol I, o domnie de 48 de ani
Domnia lui Carol I a fost cea mai lungă din istoria monarhiei române, dar şi bogată în realizări. Este perioada întemeierii şi consolidării instituţiilor fundamentale ale statului român modern. Două evenimente majore au marcat această epocă: războiul de independenţă şi proclamarea regatului. În 1877 – 1878 Principatele Române au participat alături de Rusia ţaristă la războiul împotriva Turciei cu obiectivul declarat de cucerire a independenţei de stat. Carol I a participat în mod activ la război, deţinând comanda trupelor în luptele de la Plevna. Capitularea Turciei a însemnat câştigarea independenţei depline. În amintirea triumfului, Carol a cerut confecţionarea unei coroane de oţel dintr-un tun capturat în cursul luptelor de la Plevna. Trei ani mai târziu, în 1881, România s-a proclamat regat, Carol fiind încoronat ca primul rege al României, sub numele de Carol I. În timpul domniei lui Carol I, România a cunoscut o dezvoltare fără precedent. În acele decenii au fost construite drumuri, căi ferate şi poduri, s-au înfiinţat şcoli, s-au construit biserici şi s-au întemeiat instituţii de stat. Una dintre realizările inginereşti remarcabile ale acelui timp este podul peste Dunăre de la Cernavodă, construit de Anghel Saligny, care purta iniţial numele regelui. Majoritatea construcţiilor din Bucureşti care i-au conferit capitalei faima de „micul Paris” au fost ridicate în această perioadă. Tot de numele lui Carol I se leagă şi construcţia Castelului Peleş, a Pelişorului şi a Palatului Cotroceni.
Elisabeta, regina–poetă
Soţia Regelui Carol I, Regina Elisabeta a României a fost o iubitoare a culturii, dar a desfăşurat şi o intensă activitate caritabilă. Nutrea o admiraţie deosebită pentru Mihai Eminescu, ale cărui poeme erau recitate în cadrul salonului de muzică, literatură şi artă de la Peleş. Scriitori, poeţi şi muzicieni precum Titu Maiorescu, Mite Kremnitz, Vasile Alecsandri sau George Enescu au beneficiat de sprijinul regine. Sub pseudonimul Carmen Sylva, regina a publicat numeroase poezii şi cărţi de proză. Acceptând să facă reclamă pentru firmele producătoare de maşini de scris a contribuit la sporirea veniturilor familiei regale.
Ferdinand Întregitorul
Cum familia regală nu avea moştenitori, urmaşul la tron a lui Carol I a fost desemnat în 1888 Ferdinand, nepotul său. După o idilă intensă cu Elena Văcărescu, una dintre tinerele din suita reginei Elisabeta, legătură întreruptă la intervenţia energică a unchiului său, Ferdinand s-a căsătorit cu Maria de Edinburgh, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi a Ţarului Alexadru al II-lea al Rusiei. Ferdinand devine rege al României în octombrie 1914, după moartea lui Carol I, la scurt timp de la izbucnirea Primului Război Mondial. În timpul domniei sale istoria românilor a înregistrat două momente de cotitură: intrarea în război în 1916 şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Deşi prusac, deci înclinat să sprijine Germania, sub influenţa soţiei sale, Regina Maria, Ferdinand decide, alături de politicienii români să se alăture Antantei. Hotărârea s-a dovedit benefică, după doi ani de suferinţe aduse de război, prin împlinirea Unirii de la Alba Iulia. Realizarea României Mari reprezintă, fără îndoială, momentul de triumf al domniei lui Ferdinand şi a Reginei Maria, marcat şi prin încoronarea din 1922. În cei 13 ani de domnie necazurile nu l-au ocolit pe rege. Astfel, în 1917 a murit de febră tifoidă, la o vârstă fragedă, cel de-al şaselea copil al cuplului regal, prinţul Mircea. În anii ce au urmat familia regală a fost zguduită de scandalurile amoroase ale prinţului moştenitor Carol. Măcinat de un cancer intestinal, Ferdinand s-a stins în 1927, la Sinaia, lăsând în urmă imaginea unui suveran loial ţării sale.
Maria, regina–soldat
Regina Maria, consoarta Regelui Ferdinand făcea parte dintr-o familie înrudită cu marile familii regale ale Europei. Căsătorită cu Ferdinand în 1892, regina a născut şase copii, primul dintre aceştia fiind viitorul rege Carol al II–lea. Maria a avut o influenţă covârşitoare asupra soţului său şi, implicit, asupra istoriei naţionale. Regina a jucat un rol decisiv în intrarea României în război de partea Franţei şi Angliei. În timpul celor doi ani de conflict, când orice speranţă părea pierdută, Maria a fost prezentă pe front şi în spitalele de campanie, încurajându-i pe combatanţi şi îngrijindu- i pe răniţi. După sfârşitul războiului şi-a pus toată influenţa în slujba patriei determinând o poziţie favorabilă României în cadrul Conferinţei de pace de la Paris. După moartea Regelui Ferdinand şi urcarea pe tron a fiului său, regina s-a retras din viaţa publică fiind marginalizată după urcarea pe tron a fiului său, Carol al II–lea. În 1924 şi-a construit reşedinţa de la Balcic (azi Bulgaria). S-a îndrăgostit atât de mult de acel loc încât a dorit ca după moarte inima să-i fie îngropată pe malul mării, la Balcic. Regina Maria a murit în 1938, fiind înmormântată, asemeni celorlalţi suverani în biserica Mănăstirii Curtea de Argeş.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s