Curaj!


Deşi trăiesc într-o democraţie „consolidată“, românii n-au curaj. Să se exprime, să facă, să acţioneze.

Uită-te ce frică e în ministere când trebuie să se semneze o hârtie! Frica de responsabilitate a infestat aerul în care ne-am născut. Nici nu e posibil să întâlnim mulţi oameni curajoşi, de vreme ce societatea românească a fost (istoriceşte vorbind) şi este în continuare una autocratică, în care un pulete sau o mână de puleţi (aşa mi-a venit să spun, puleţi!) deţin puterea şi în care şeful îl f… în c… pe subaltern, iar subalternul (săracu’!) face la fel cu subalternul său, şi tot aşa, pe scară ierarhică în jos. De unde curaj într-o astfel de societatea primitivă?   Tupeul impune impostura şi creşte peste tot în România. Aşa că, ciocu’mic, mergi pe burtă să nu faci valuri, cu diplomaţie ajungi sus, unde îţi doreşti! „Diplomaţia“ asta înseamnă să spui altceva decât gândeşti, să mergi cu cei împinşi de curentul general de opinie, să nu faci notă discordantă, să dai din cap aşa cum trebuie, să emiţi păreri „interesante“, în aşa fel să nu se prindă nimeni de partea cui eşti, cu cine ţii, pe cine simpatizezi, pe cine admiri sau pe cine dispreţuieşti, vremurile se schimbă repede, să nu te pişi împotriva vântului!

Asta nu înseamnă să te comporţi ca o legumă! Trebuie să-ţi manifeşti tupeul. Românii n-au curaj, dar au tupeu cât cuprinde. Iar tupeul nu înseamnă curaj. Cu tupeu poţi să demolezi, să arunci cu rahat, să te bagi în faţă, să bagi strâmbe şi să ajungi cineva. Cu tupeul nu poţi să construieşti. O construcţie are nevoie de curaj, nu de tupeişti. Tupeul impune impostura şi creşte peste tot în România. S-a cultivat cu pasiune, ca fiind singura cultură a omului. Mediocrităţile au cultivat tupeul. Cine are mai mult tupeu reuşeşte în România. Cei care mai au curajul să spună ceva în această ţară, imediat sunt etichetaţi drept nebuni şi sunt demolaţi de tupeişti: ăştia au un interes!, sunt puşi de cineva!, sunt plătiţi!    Ciudat este că şi tinerii crescuţi în libertate (după ’89) sunt la fel de lipsiţi de curaj ca şi părinţii lor. Părinţi care au fost educaţi de alţi părinţii să nu spună cumva bancuri cu Ceauşescu la şcoală, că cine ştie cine-i aude, să-şi ţină gura. Uneori, te întrebi la ce şcoală au învăţat tinerii cursurile de ipocrizie şi de tupeu. La şcoala de partid? În team building-urile corporaţiilor? Să gândeşti fără să te exprimi. Să pleci capul ca sabia să nu ţi-l taie. Ca să-ţi fie mai bine. şi astfel să acumulezi frustrări zi de zi, an după an, să ajungi un pensionar decreprit, acrit, o legumă. Recunoaşte, eşti un fricos!

Citeste mai mult: adev.ro/n082jx

Anunțuri

Scopul ascuns al noului cod penal este sa se scape singuri de dosare chiar daca milioane de romani cor suferi enorm.


Iată ce a spus joi Laura Codruța Kovesi, citată derealitatea.net, cu privire la dosarele de înşelăciune:

Sunt două probleme. Faptul că <consecinţe deosebit de grave> a fost scos din conţinutul infracţiunii şi a doua problemă, care vizează pedeapsa. Pe vechiul Cod Penal pedeapsa era de la 10 la 20 de ani, pe noul Cod penal pedeapsa este de la 1 la 5 ani.

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că foarte multe dintre dosarele care sunt în curs de urmărire penală sau care sunt în curs de judecată, chiar dacă au produs prejudicii şi pagube de ordinul milioanelor de euro, se vor prescrie. Mare parte dintre ele. Chiar dacă o zi va intra în vigoare Codul Penal, aceste consecinţe se vor produce. Vor fi consecinţe care vizează prescrierea dosarelor, consecinţe care vizează aplicarea legii penale mai favorabile şi ele se vor aplica imediat. Chiar dacă acest cod va fi în vigoare doar 24 de ore”.

 

Mai sunt necesare 2000 de biserici ortodoxe în București


O biserică pe kilometrul pătrat

Cei mai mulți români ortodocși îi întâlnim în Capitală, mai exact peste 1,5 milioane conform datelor pe 2012 oferite de Institutul Național de Statistică. Aceasta înseamnă aproximativ 6580 de credincioși pe kilometrul pătrat.

Pe de altă parte în București există în acest moment 248 de locașuri de cult ortodoxe. Făcând o medie a cazurilor cunoscute de mine, estimez capacitatea medie a unei biserici de aici ca fiind de 300 de persoane. Bineînțeles există și excepții precum biserica Sfântul Spiridon din Unirii, unde probabil pot să încapă 500 de persoane, dar și biserici mai mici cum este biserica Stavropoleos sau biserica Sfânta Treime din cadrul Spitalului de Copii ”Grigore Alexandrescu”. Capacitatea acestora nu ar trebui să depășească în mod normal 120-150 de credincioși.

În aceste condiții capacitatea normală de primire a bisericilor existente la ora actuală în capitală este de 74,400 de creștini. Spun normală pentru că dacă veți merge duminica la biserici precum Radu Vodă din Piața Uniri, Sfântul Mercurie din Titan sau Sfântul Nicolae- Ghika din Piața Universității veți putea observa depășirea cu mult a capacității acestor edificii. Biserici mari și arhipline care determină o parte dintre oameni să participe la slujba religioasă stând în pridvor sau în curtea acestora. Ceea ce nu este întotdeauna plăcut, dacă temperaturile sunt caniculare sau spre zero grade, mai ales pentru părinții însoțiți de copii.

Bun. Care ar fi însă numărul optim de locașuri de cult ortodoxe în capitală? Dacă ar fi să plecăm de la numărul bucureștenilor care s-au declarat creștini-ortodocși am ajunge la un necesar de biserici colosal. O să mă raportez însă doar la bucureștenii care și-au declarat participarea lunară la biserică, anume 48% conform datelor oferite de European Values Survey şi World Values Survey.

În aceste condiții peste 720.000 de oameni merg cel puțin o dată pe lună la biserică în București. Dacă aceștia ar merge, să spunem, la slujba de Duminica Floriilor, ar fi nevoie de aproximativ 2.400 de biserici de capacitate medie pentru a îi putea primi.

Cu alte cuvinte în capitală în acest moment există necesitatea construirii a peste 2.000 de biserici. Mai precis 2.152 . Adică a aproximativ zece biserici pe kilometrul pătrat. Da, știu, o să vi se pară multe, și mie mi se par (mai ales imposibil de construit în condițiile ”înghesuielii” din cartiere precum Militari sau Dristor). Însă, statistic și franc vorbind, în acest moment o biserică ortodoxă deservește peste 6000 de creștini ortodocși, dintre care 2880 frecventează biserica lunar. Iar situația cunoscută de mine ”pe teren” rezonează cu aceste date.
(Bineînțeles mai există și soluția comunistă: duminica asta merge la biserică blocul par V10, duminica cealaltă blocul impar V11…)

Este catedrala o soluție?

Biserica Sfântul Mercurie

Biserica Sfântul Mercurie

După restaurarea libertății religioase în anul 1989, românii  au început să meargă din ce în ce mai mult la biserică. Eu personal am început să merg din 1992. Mama m-a urmat doi ani mai târziu, în  1994.

La început comunitatea parohială frecventată de mine era preponderent alcătuită din persoane în vârstă, majoritatea femei. Cu timpul însă toate generațiile au început a fi reprezentate în parohie iar structura comunității s-a echilibrat.

Conform studiului oferit de European Values Survey şi World Values Survey, dacă în anul 1993 doar 30% dintre români declarau că merg la biserică cel puțin o dată pe lună, în anul 2008 acest procent a devenit 48% și a continuat să crească în anii următori.

Trebuie să spun că EVS și WVS fac sondaje în întreaga lume, la interval de 4-5 ani, iar datele oferite sunt cele mai citate surse de analiză comparativă regăsite în literatura sociologică și în științele politice internaționale. Pe baza acestora se poate observa în mod științific schimbările survenite în raportarea oamenilor la propria lor viață.

Este interesantă și observația ce reiese din acest raport în ceea ce privește nivelarea participării între mediul urban și cel rural. Dacă în 1999 la sate 53% dintre țărani afirmau că participă cel puțin lunar la serviciile religioase lunar, în 2008 ponderea acestora scade la 48%. În schimb față de 1999 în anul 2008 numărul orășenilor este cu 7% mai ridicat, egalând procentul de 48% înregistrat în cazul sătenilor.

În condițiile acestui trend și a situației existente în cartiere, construcția unei catedrale este mai mult decât binevenită, părerea mea. Capacitatea catedralei proiectate pentru București este de 5.000 de persoane.

Și totuși, pe cine deranjează bisericile ortodoxe?

Astăzi s-a publicat suma cheltuită de o primărie din București pentru panseluțe și gărdulețe: 40 de milioane de euro.  Adică 180 de milioane de lei. Am căutat febril pe paginile asociațiilor civice umaniste vreo reacție. Mai ieri trâmbițau pe toate canalele media ”Vrem spitale, nu catedrale!”, scandalizate de cele 30 milioane de lei primite de biserici din fondul de rezervă.
Absolut nici o reacție.

La fel ca și la momentul desființării spitalelor de către guvernul anterior. Nici atunci nu s-a auzit vreun  ONG-ist care să protesteze cu ”Vrem spitale, nu stadioane!” sau ”Vrem spitale, nu săli de sport!”. Cum vine însă vorba de biserică, flacăra civică se redeșteaptă și propaganda se pune în funcțiune.

De fapt pe acești ONG-iști nu îi interesează spitalele. Nu îi interesează ce se întâmpla cu taxele cetățenilor. Ei sunt auto-erijați în contabilii bisericii conform agendei lor ideologice, indiferentă de dorința majorității .

Nimic nu este prea mult în acest sens. Mesajele de defăimare religioasă și incitare la ură împotriva preoților și ierarhilor sunt o constantă în ”social-media”. Subterfugiul ecologic a devenit instrumentul preferat prin care construcția oricărei noi biserici este atacată ”civic”. În numele laicității sunt lansate acțiuni care discriminează comunități întregi de credincioși. Iar mass-media, în cea mai mare parte, propagă de fiecare dată aceste provocări.

articol preluat http://avereabisericii.ro/mai-sunt-necesare-2000-de-biserici-ortodoxe-in-bucuresti/

Vanzarea ai falimentarea Romaniei continua cu orice pret ! cum catalogati acest jaf national?


În ce condiții pot cumpăra românii terenuri agricole în străinătate. Cum procedează vecinii din UE

Cetăţenii străini pot cumpăra deja teren agricol în România, de la 1 ianuarie 2014, potrivit Tratatului de aderare cu UE. Traian Băsescu a întors de la promulgare legea care dădea românilor drept de preempţiune la achiziţa terenurilor. A trimis-o în Parlament, pentru reexaminare. Președintele a sugerat ca străinii din țările comunitare să fie obligați să respecte aceleași condiții ca la ei acasă dacă vor să cumpere terenuri agricole. 

În ce condiții pot cumpăra românii terenuri agricole în străinătate. Cum procedează vecinii din UE

Agrointel.ro a publicat informațiile care se regăsesc într-un raport oficial, realizat de experți pentru decidenții politici din România, cu privire la condițiile și legislația pe care alte state le solicită cumpărătorilor de proprietăți funciare din afară.

Polonia: Guvernul trebuie să-și dea acordul

Polonia a reușit să amâne liberalizărea pieței funciare agricole până în mai 2016. “Până la ridicarea moratoriului, cetăţenii din Islanda, Lichteistein şi Norvegia au putut cumpăra cel mult 1 ha de teren agricol fără aviz. Orice suprafaţă superioară acestei limite, necesita aprobarea guvernului şi nu poate face obiectul închirierii sau proprietăţii.”, se arată în documentul citat.

Vecinii din UE pot cumpăra terenuri agricole în Polonia. Însă, sunt obligați să obțină un permis special pentru a investi de la Ministerul Administrației în colaboare cu Ministerul de Interne. Aplicația pentru obținerea permisului trebuie să conțină informații complete despre statutul cumpărătorului (cetățeanul străin), care este relația acestuia cu Polonia (afaceri, căsătorie cu un cetățean polonez, etc), precum și cine este vânzătorul terenului arabil tranzacționat. Cererile sunt verificate de Ministerul Agriculturii. În cazul în care transmite colegilor de la Administrație că permisul nu este recomandat, cetățeanul străin nu va putea finaliza tranzacția. Dacă se fac mai multe achiziții, pentru fiecare este nevoie de un permis special.

Franța: revânzarea și arendarea, blocate pentru 15 ani

“În Franța, acţiunile de vânzare cumpărare a terenurilor agricole se află sub coordonarea SAFER care reprezintă Societăţile de amenajare funciară care au misiunea de a proteja resursele naturale ale ţării, peisajul şi mediul, au drept scop de a dinamiza agricultura, economia locală. Ele fac studii funciare, întreprind acţiuni de cumpărare/vânzare a terenurilor agricole, gestionează bunurile agricole, forestiere şi rurale. SAFER studiază pieţele pentru a cunoaște preţurile bunurilor şi pământurilor, pentru a le estima la justa lor valoare, lucrând împreună cu Serviciul Domeniilor. Portalul Vigifoncier permite autorităţilor locale să se informeze asupra pieţei şi mişcărilor terenurilor în regiune şi la nivel naţional. SAFER pot cumpăra sau vinde terenuri agricole, apoi le revând agricultorilor sau colectivităţilor publice. Ele pot să stocheze terenuri, să le închirieze temporar agricultorilor, pentru a le proteja, pentru a realiza amenajarea optimă a acestora. Mijloacele de achiziţionare sunt variate: prin intelegeri, drept de preempţiune, gestionare temporară, prin convenţie de punere la dispoziţie – CMD, intermediere, convenţie de ocupare provizorie (COPP)”, se arată în raportul citat.

În Franța, majoritatea fermelor exploatează aceleași suprafețe de zeci, chiar sute de ani, care sunt lăsate moștenire. Dacă un vecin din UE reușește să se integreze în rândul fermierilor francezi, legea îl obligă să lucreze pământul în scopuri agricole timp de 15 ani, în care vânzarea sau închirierea proprietății este ilegală.

Germanii se ceartă cu vecinii pentru fiecare bucată de pământ

”În Germania, reglementările cu privire la cumpărarea terenurilor sunt foarte severe încât, este foarte dificilă cumpărarea de teren agricol. La fel ca Franța, țara are o agenție care reglementează vânzarea terenurilor care impune o serie de preempțiuni. Restricțiile merg până acolo încât, reglementările naționale foarte stricte sunt dublate de condițiile draconice impuse de autoritățile locale. De exemplu, deşi între Germania și Elveția există un acord de liber schimb, o exploatație elvețiană s-a extins peste graniță, arendând 2,5 hectare de teren în zona germană. Nu mai puțin de trei instanțe germane au anulat actul de închiriere motivând că firma elvețiană nu plătește taxe în Germania”, se arată în documentul obținut de Agointel.ro.

Letonia: Rudele vânzătorului pot avea ultimul cuvânt

Letonia a fost una dintre țările care a preîntâmpinat invazia străină în agricultură prin revizuirea legislației.

“Letonia a primit autorizarea Comisiei Europene pentru prelungirea moratoriului. Ministerul Agriculturii din Letonia a anunţat în anul 2013 (31 martie) introducerea unor măsuri restrictive pentru vânzarea terenurilor agricole care nu îi vizează numai pe cumpărătorii străini, ci pe toți cumpărătorii, iar prin noile reglementări se doreşte garantarea faptului că terenurile și pădurile din Letonia sunt folosite productiv. Printre altele, Letonia introduce dreptul refuzului din partea rudelor vânzătorului sau al vecinilor de teren de a vinde străinilor un teren agricol. De asemenea, cumpărătorii trebuie să prezinte un plan al folosirii terenului către autoritățile locale care ar decide apoi dacă îl aprobă. Guvernul leton analizează, de asemenea, posibilitatea creării unui fond de stat prin care statul ar cumpăra teren de la cei care vor să vândă și l-ar da, apoi, în arendă, fermierilor care vor să-l folosească. Reprezentanții ministerului au mai declarat că nu intenționează să restricționeze cumpărarea de teren, ci vor ca pământul să fie folosit pentru producție agricolă profitabilă”, se specifică în documentul citat.

Italia: Legislația o permite, fermierii nu vând

Fermierii italieni au faima naționalismului în Europa. Astfel, nici măcar nu a fost necesară o legislație specială. Fermierii nu au permis străinilor să intre în branșă. Pentru a vinde teren agricol în Italia, proprietarul trebuie să-și anunțe toți vecinii, care au drept de preemțiune. În cazul în care vecinii nu o vor, poate fi dat anunțul pentru străini.

România: Bogată, dar vândută

România este a cincea ţară ca suprafaţă agricolă de pe continent. Însă, este pe primul loc în Europa la teren arabil deţinut de străini. “Preţurile terenurilor agricole din România sunt printre cele mai scăzute din Europa. Situaţia din România este una simptomatică, fenomenul fiind deja denumit Land-Grabbing, întâlnit mai ales în Asia şi Africa. Conform unui raport dat publicităţii la sfârşitul lunii aprilie 2013 de Alianţa “Hands off the Land” şi asociaţia europeană a micilor fermieri “Via Campesina”, 3% din marile concerne deţin peste 50% din totalul terenurile agricole din Europa”, se mai arată în raport.

 

 preluare dcnews

Testamentul regelui Ferdinand I


În urma boalei de care cu vrerea lui Dumnezeu şi prin bunele îngrijiri ale medicilor noştri am scăpat cu bine, socotit-am de a mea datorie să-mi aşez dispoziţiile mele testamentare.

Luând hotărârile din urmă şi gândindu-mă la sfârşitul vieţii mele, îndreptez către Atotputernicul prinosul recunoştinţei mele că mi-a îngăduit să-mi consacru munca poporului român, a cărui propăşire a fost, fără  preget şi fără încetare, scopul vieţii mele. Neuitatul şi înţeleptul meu unchi, Regele Carol I, în lunga şi slăvita sa domnie a întemeiat puternic şi sănătos noul stat al României, dezvoltând minunatele însuşiri de muncă şi de progres ale poporului ei, redeştepând şi organizând în glorioasa ei armată străbunile virtuţi ostăşeşti ale neamului ei. Rezemat pe aceste virtuţi, la rândul meu am putut desăvârşi opera naţională şi am aflat în clipele celor mai hotărâtoare împrejurări credinţa neclintită şi eroismul neţărmurit al oştirii de care mă simt legat din adâncul sufletului.

A vrut astfel pronia cerească să nu lase fără rod domnia mea şi a dat dragostei mele de neam cea mai scumpă şi sfântă răsplată. Ridic până la ultima suflare ruga mea fierbinte ca să binecuvânteze şi în viitor soarta poporului român şi să hărăzească iubitului meu fiu, viitorul rege al României întregite, ajutor ceresc, ca la rândul său să întărească şi să sporească moştenirea naţională, unind tot mai strâns puterile şi însuşirile românilor din toate ţinuturile şi din toate straturile sociale.

Cu inimă de părinte îndemn pe Carol să nu înceteze în orice clipă şi în orice împrejurare de a-şi închina toate puterile neamului şi statului în a căror slujbă îi este hotărât să trăiască. Multe şi grele sunt grijile domnitorului în truda neîncetată în serviciul statului, ele se stăpânesc însă prin simţul datoriei şi al jertfei de sine; iar în faţa greutăţilor, binecuvântarea lui Dumnezeu şi ajutorul sfetnicilor celor buni nu vor lipsi, precum nu mi-au lipsit în vremea domniei mele. Către aceşti sfetnici îmi îndreptez astăzi gândul recunoscător şi mulţumesc bunătăţii divine care mi-a îngăduit să pot preţui, neasemuit ajutor pentru suveran, sfatul celor credincioşi şi destoinici.

Dar mai presus de alţii recunoştinţa mea merge către aceea care mi-a fost tovarăşă nedespărţită şi sprijin prin sfat şi credinţă în toate vremurile şi în toate împrejurările. Dragostea ei de ţară şi inima ei de mumă îi însufleţi puteri noi pentru a-şi urma şi în viitor binefăcătoarea ei solicitudine. Sunt convins că uniţi în iubire frăţească copiii noştri o vor înconjura şi vor păstra legăturile scumpe care au făcut fericirea vieţii noastre, precum nu mă îndoiesc că poporul meu va avea pentru scumpa mea soţie şi după trecerea mea din viaţă aceeaşi dragoste neschimbată.

Rog a se lăsa ca reşedinţă soţiei mele, Regina Maria, Palatul de la Cotroceni; iar Castelul Pelişor de la Sinaia, împreună cu Casa pentru oaspeţi (Cavalierhaus) şi dependinţele ce ţin de Castelul Pelişor (locuinţa personalului, garajurile şi grajdurile) hotărăsc a rămâne în folosinţa soţiei mele cât timp va trăi. Regina Maria va dispune după a sa voinţă de mobilele din Palatul Cotroceni şi din Castelul Pelişor.

Întreţinerea acestor reşedinţe este în sarcina succesorului meu la tron.

În privinţa părţilor cuvenite copiilor mei hotărăsc astfel:

Fiului meu Carol, Principele moştenitor al României, ca urmaş al meu pe tron îi las, pe lângă partea lui rezervatară, toată cotitatea disponibilă şi hotărăsc să aibă în partea sa de moştenire întreaga moşie Sinaia-Predeal împreună cu Castelul Peleş şi celelalte castele, clădiri şi stabilimente, cu sarcinile prevăzute în acest testament pentru Castelul Pelişor. Îi mai las casele şi clădirile din Bucureşti care sunt absolut necesare. Totodată el va fi dator să plătească legatele prevăzute pentru binefaceri.

Fiului meu Principele Nicolae al României îi las moşia Broşteni din Valea Bistriţei Moldoveneşti şi casele din Bucureşti din strada Imperială cu tot locul lor, unde se află acum Adminstraţia Domeniului Coroanei.

Fiicei mele Elisabeta, Regina Greciei, îi las moşia Zorleni din judeţul Tutova şi un imobil în Bucureşti.

Fiica mea Maria, Regina sârbilor, croaţilor şi slovenilor, îşi va lua partea în efecte şi în bani.

Ultimei mele fiice, Ileana, Principesă a României, îi las moşia Poeni din judeţul Iaşi şi un imobil în Bucureşti.

Toată averea mea în bani, acţiuni, obligaţiuni, fonduri de stat, după plata legatelor va complecta partea rezervatară a fiecăruia din copiii mei.

Împrejurările grele economice de după marele război şi greutăţile familiale nu mi-au îngăduit să-mi văd sporind averea mea personală şi de aceea cu mare părere de rău nu pot face tot binele ce aş dori. Totuşi las în grija fiului meu urmaş la domnie ca, după sfatul ce va lua de la Preşedintele Consiliului de Miniştri, Patriarhul Bisericii Române, Primul Preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Ministrul Casei mele, să distribuie suma de cincizeci milioane lei (socotind leul după valoarea lui faţă de aur, de azi) următoarelor instituţii:

Fundaţiei Universitare Ferdinand I din Iaşi.

Orfelinatului Agricol Ferdinand de pe moşia regală Zorleni, care va rămâne neatins pe această moşie şi întreţinut de viitorul Rege al României.

Academiei Române, pentru ca venitul să servească la un premiu pe numele meu pentru cercetări asupra unor chestiuni economice româneşti.

Societăţii Geografice Române.

Bisericilor Naţionale  ortodoxă şi unită -, Bisericii catolice, Bisericii protestante şi celei israelite.

Unei instituţii de ajutorare pentru ofiţeri.

Societăţii Astra din Sibiu şi unei societăţi de cultură naţională din Cernăuţi şi din Chişinău.

O sumă se va împărţi pentru săracii din capitalele tuturor judeţelor, după însemnătatea lor istorică şi numărul populaţiei lor.

Distribuirea sumelor de mai sus va fi începută numai după un an de la moartea mea, astfel ca toate dobânzile acestor sume să rămână disponibile.

Hotărăsc ca aceşti bani să fie întrebuinţaţi în modul următor:

Întregul personal superior şi inferior al Curţii Regale, al Casei şi al Administraţiei mele centrale va primi:

Cei cu peste zece ani de serviciu, lefile pe un an întreg, după moartea mea, cum sunt prevăzute în bugetul meu, salariu şi spor.

Cei cu cinci până  la zece ani de serviciu, lefile fără  spor pe un an întreg.

Cei cu unul până la cinci ani de serviciu, lefile fără spor pe jumătate de an.

Cei cu mai puţin de un an de serviciu, lefile fără  spor pe două luni.

Suma ce ar rămâne se va vărsa la fondul de pensii al Casei Regale.

Închei aceste ultime ale mele voinţe cu gândul care mi-a stăpânit toată viaţa, chemând binecuvântarea cerească asupra scumpului meu popor, şi mă închin cu smerenie în faţa hotărârilor lui Dumnezeu şi iscălesc:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, amin.

Făcut în Sinaia, la două iunie una mie nouă sute douăzeci şi cinci.

FERDINAND

Am scris şi iscălit cu propria mea mână acest testament pe trei coale formând douăsprezece pagini legate cu fir alb şi am pus sigiliul meu.

Iunie în două, una mie nouă sute douăzeci şi cinci.

FERDINAND

Testamentul Reginei Maria


Ţării mele şi Poporului meu,

Când veţi ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veşnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Şi totuşi, din marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aş dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniştea mormântului.

Abia împlinisem 17 ani, când am venit la tine; eram tânără şi neştiutoare, însă foarte mândră de ţara mea de baştină, şi am îmbrăţişat o nouă naţionalitate m-am străduit să devin o bună Româncă. La început n-a fost uşor. Eram străină, într-o ţară străină, singură între străini. Dar prea puţini sunt aceia cari se reculeg să cugete cât de greu este calea, pe care o Principesă străină trebuie s-o parcurgă ca să devie una cu noua ţară în care a fost chemată. Am devenit a voastră prin bucurie şi prin durere. Privind înapoi e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea? – cred că bucuria a fost mai mare, dar mai lungă a fost durerea.

Nimeni nu e judecat pe drept cât trăieşte: abia după moarte este pomenit sau dat uitării. Poate de mine vă veţi aminti deoarece v-am iubit cu toată puterea inimei mele şi dragostea mea a fost puternică, plină de avânt: mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare.

Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restrişte şi vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceia care a păstrat flacăra vie, aceia care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre.

Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m-ai numit “Mama tuturor” şi aş vrea să rămân în amintirea ta aceia care putea totdeauna să fie găsită în clipele de durere sau pericol. A venit mai târziu o vreme când m-aţi negat, dar aceasta este soarta mamelor, am primit aceasta, şi v-am iubit mai departe, cu toate că nu vă puteam ajuta aşa de mult ca în zilele când credeaţi în mine. Dar aceasta e uitată.

Atât timp am fost în mijlocul tău, încât mi se pare, abia cu putinţă că trebuie să te părăsesc; totuşi, orice om ajunge la capătul drumului său.

Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau să-mi ridic, pentru ultima dată, mâinile pentru o binecuvântare.

Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută.

Am credinţa că v-am priceput: n-am judecat, am iubit…

Niciodată nu mi-au plăcut formele şi formulele, nu prea luam uneori seamă la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevărul şi am visat să trăiesc în lumina soarelui, însă fiecare trăieşte cum poate nu cum ar dori. Dar când îţi vei aminti de mine, Poporul meu, gândeşte-te ca la una care a îndrăgit viaţa şi frumuseţea, care a fost prea cinstită ca să fie cu băgare de seamă, prea miloasă să fie învingătoare, prea iubitoare ca să judece.

N-am nici o avuţie să vă las, ceiace cu atâta mărinimie mi-aţi dăruit am cheltuit între voi: am înfrumuseţat acele locuri unde mi-a fost dat să trăiesc. Dacă toate cele frumoase iţi vor aminti de mine atunci voi fi îndeplin răsplătită de dragostea ce ţi-am dăruit-o, fiindcă frumosul mi-a fost un crez.

Am redeşteptat la o viaţă nouă micul castel părăsit de la Bran, dar Tenha-Juva ( Balcicul ) a fost locul cel înfăptuit, acolo mi-a fost dat să fac din vis adevăr, şi fiindcă aceasta a însemnat pentru mine mai mult decât aşi putea tălmăci vreodată, am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea să fie adusă şi aşezată la Stella Maris, biserica ce am cladit-o la marginea mării.

Cu trupul voi odihni la Curtea de Argeş lângă iubitul meu soţ Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea să fie aşezată sub lespezile bisericii ce am clădit-o. În decursul unei lungi vieţi atâţia au venit la inima mea încât moartă chiar, aşi dori să mai poată veni la ea dealungul potecii cu crini ce mi-a fost mândria şi bucuria. Vreau să odihnesc acolo în mijlocul frumuseţilor făurite de mine, în mijlocul florilor ce le-am sădit. Şi cum acolo se găseşte inima mea eu nu vreau să fie un loc de jale ci dinpotrivă de pace şi de farmec cum a fost când eram în viaţă. Încredinţez copiii mei, inimei Poporului meu, fiind muritori pot greşi, dar inimile lor calde aşa cum a fost a mea: iubiţii şi fiţi folositori unul altuia căci aşa trebuie să fie.
Şi acum vă zic rămas bun pe veci: de acum înainte nu vă voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate aminteşte-ţi, Poporul meu, că te-am iubit şi că te binecuvântez cu ultima mea suflare.

Necunoscând vremea ce-mi este hărăzită pe pământ hotărăsc prin acest testament ultimele mele voinţe. Binecuvântez Ţara, pe copiii şi nepoţiii mei. Rog pe copii mei să nu uite niciodată că încrederea în Dumnezeu este o călăuză în fericire şi mângâere în suferinţă. Îi rog să fie uniţi, să susţie Ţara şi să se susţie între ei. Îi mai rog să se supuie fără discordii ultimelor mele voinţe.

Iubirea mea de Mamă pentru ei, este aceiaşi şi dacă dispun de partea disponibilă numai în favoarea unuia din ei, este numai pentru că este mai lipsit de nevoile vieţii.( … )

Aş fi vrut să pot lăsa mai multe iubitei mele Ţări în semn de dragoste necurmată ce i-am purtat şi pe care o las izvor nesecat moştenitorilor mei.

Dorinţa mea fierbinte ar fi fost să înalţ o biserică mică pe fostul front de la Oneşti şi să înfiinţez un cămin cu numele meu pentru studentele de la Universitatea din Iaşi, ca amintire a zilelor grele petrecute acolo în timpul marelui războiu pentru întregirea neamului.

Resimt o vie întristare că modesta mea avere, datorată generozităţii iubitului meu soţ Regele Ferdinand, şi redusă încă prin greutăţile din ultimul timp nu-mi îngăduie să fac binele ce aş dori.

Iert pe cei cari m-au făcut să sufăr. Rog pe cei cărora involuntar le-aş fi greşit să mă ierte căci nu am voit să fac rău nimănui. ( … )

Acest testament a fost făcut scris, datat şi semnat cu mâna mea la Tenka – Juvah, Balcic, astăzi Joi 29 iunie 1933.

MARIA, REGINA ROMÂNIEI

Aberatiile legislative in Romania continua, suntem distrusi sistematic si nu suntem capabili sa ne mobilizam.


Românii care vor cumpăra cu bani cash maşini, terenuri şi case riscă AMENZI. Plăţile în numerar între firme şi către persoane fizice vor fi limitate

Guvernul vrea să interzică plata în numerar pentru cumpărările de terenuri, case şi maşini, indiferent de valoarea acestora, atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul riscând o amendă de 20% din valoarea tranzacţiei, potrivit unui proiect de ordonanţă obţinut de MEDIAFAX.

„Prin excepţie de la prevederile art.2, 3 şi 9 din prezenta ordonanţă, contravaloarea achiziţiilor de bunuri imobile şi autovehicule se achită doar prin instrumente de plată fără numerar”, se arată în document.

Această prevedere este valabilă atât pentru firme, cât şi pentru populaţie şi cuprinde toate tipurile de imobil, precum şi orice fel de autovehicul, indiferent dacă este la prima vânzare sau second-hand.

De asemenea, Guvernul introduce noi plafoane privind plăţile maxime pe care firmele le pot efectua zilnic în numerar, precum şi plăţile în numerar pe care poate să le facă populaţia către firme.

 

Plăţile în numerar între firme şi către persoane fizice vor fi limitate de la 10.000 la 2.000 de lei

Plăţile în numerar pe care le pot efectua firmele între ele şi către persoane fizice vor fi limitate la 2.000 de lei pe zi, de la 10.000 de lei pe zi, respectiv 5.000 de lei pentru un singur furnizor, şi va fi introdus un plafon de 10.000 de lei pentru astfel de plăţi între persoanele fizice.

În prezent, plafoanele zilnice pentru plăţile în numerar între firme sunt de 10.000 de lei pe zi, respectiv de 5.000 de lei către acelaşi furnizor şi de 10.000 de lei în cazul plăţilor către reţelele de magazine de tipul Cash&Carry, nivel care va fi păstrat.

Totodată, nu există limitări legale pentru operaţiunile cu numerar efectuate de alţi operatori economici decât persoanele juridice, respectiv liber profesionişti, persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale şi alte entităţi fără personalitate juridică sau între operatorii economici şi persoanele fizice pentru contravaloarea livrării de bunuri şi prestării de servicii, dividende, cesiuni de creanţe, împrumuturi şi alte forme de finanţare. Încasările şi plăţile dintre persoanele fizice nu sunt, de asemenea, limitate în ceea ce priveşte contravaloarea vânzării de bunuri sau drepturi, împrumuturi etc.

Astfel, potrivit unui proiect de ordonanţă obţinut de MEDAIAFAX, vor fi limitate la maxim 2.000 de lei plăţile în numerar efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică.

Limitările sunt valabile şi pentru plăţile şi încasările în numerar efectuate de operatorii economici către persoane fizice, reprezentând plata contravalorii unor livrări de bunuri, sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituirile de împrumuturi sau alte finantari, respectiv pentru cesiuni de creanţe sau alte drepturi, acordarea de împrumuturi sau alte finanţări.

Încasările şi plăţile în numerar între persoanele fizice vor fi supuse unui plafon maxim de 10.000 de lei pe tranzacţie, prevedere nou introdusă.

De asemenea, încasarea în numerar de către operatorii economici de la persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii a fost limitată la plafonul zilnic de 10.000 lei/persoană, în schimb plăţile către persoanele fizice pentru achiziţii de bunuri sau prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări trebuie să se încadreze în limita a 2.000 lei de persoană.

„Măsura privind diminuarea plafoanelor pentru plăţile în numerar a fost luată ca urmare a constatării de către organele fiscale a faptului că în majoritatea schemelor fiscale evazioniste se fac plăţi în numerar, întrucât plăţile prin bancă prezintă o trasabilitate care este evitată de astfel de persoane. Astfel, au fost înregistrate pierderi din veniturile bugetului de stat cauzate de rambursările de TVA efectuate către persoane care au făcut plăţi în numerar, şi-au dedus TVA, dar în amonte s-a constatat că furnizorii care trebuiau să plătească TVA la buget au dispărut”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă.

Conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dreptul de deducere a TVA poate fi anulat numai în situaţia în care se poate face dovada că beneficiarul a ştiut sau ar fi putut să ştie că furnizorul este implicat într-o fraudă fiscală în domeniul TVA sau dacă există o practică abuzivă menită să conducă la obţinerea de avantaje fiscale.

„Întrucât procedura de aplicat în aceste condiţii este de lungă durată şi având în vedere că pentru combaterea fraudei fiscale sunt necesare măsuri care nu pot fi aplicate imediat de organele de inspecţie fiscală, considerăm că cea mai bună soluţie o constituie stabilirea de amenzi contravenţionale foarte mari pentru persoanele care depăşesc plafoanele stabilite de lege privind plăţile în numerar. Stabilirea acestor amenzi nu contravine acquis-ului comunitar şi ar contracara efectele negative ale deducerii TVA pentru operaţiunile fictive, nivelul amenzilor propuse fiind foarte apropiat de nivelul cotei de TVA”, se precizează în document.

Astfel, în cazul depăşirii plafoanelor stabilite se aplică amenzi de 20% din suma încasată sau plătită care depăşeşte plafonul pentru fiecare tip de operaţiune, dar nu mai puţin de 100 lei.

Acordarea de către operatorii economici a unor avantaje clienţilor pentru efectuarea de plăţi în numerar se amendează cu sume cuprinse între 3.000 de lei şi 4.500 de lei.

Proiectul de ordonanţă mai permite plăţi din avansuri spre decontare de maxim 2.000 de lei stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

Totodată, sunt interzise plăţile şi încasările fragmentate în numerar către furnizori / de la beneficiari pentru facturile de peste 2.000 de lei, respectiv 10.000 de lei în cazul magazinelor de tipul Cash&Carry.

„Pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate şi/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 2.000 lei, respectiv 10.000 lei în cazul magazinelor de tipul Cash&Carry şi în cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice şi, respectiv, neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 2.000 lei, respectiv, 10.000 lei în numerar, sumele care depăşesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin alte modalităţi de plată fără numerar”, prevede proiectul de ordonanţă.

Plafoanele limită nu se aplică pentru depunerile în conturile operatorilor economici deschise la instituţiile de credit, cheltuielile de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens. De asemenea, sunt scutite de aceste plafonări achitarea în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a altor obligaţii datorate bugetului general consolidat al statului, retragerile de numerar din conturi deschise la instituţiile de credit pentru plata salariilor şi a altor drepturi de personal şi pentru alte operaţiuni de plăţi efectuate către persoanele fizice şi sumele eliberate în numerar de ATM –uri.

preluare mediafax

Asta este Romania pe care o sustin milioanele de romani! omul de rand primeste ani grei de temnita comparativ cu jmecherii!!!


Dosarul „Poşta Română”
Tudor Chiuariu și Zsolt Nagy, condamnați definitiv la închisoare cu suspendare
Tudor Chiuariu și Zsolt Nagy, condamnați definitiv la închisoare cu suspendare

Fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy a fost condamnat definitiv vineri de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu suspendare, în dosarul „Poşta Română”.
În același dosar, fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu a fost condamnat la trei ani şi şase luni, tot cu suspendare, după ce în primă instanță fusese achitat.

Pentru Nagy, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus un termen de încercare de opt ani, iar pentru Chiuariu, de şase ani.

Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), a primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR, trei ani şi jumătate tot cu suspendare.

Pe 27 noiembrie anul trecut, un complet format din trei judecători tot de la Înalta Curte l-a achitat pe Tudor Chiuariu, în acest dosar, pentru abuz în serviciu. Instanţa supremă a reţinut atunci, în cazul lui Chiuariu, că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii. Zsolt Nagy în schimb a fost condamnat, și în primă instanță, la trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare.

În acest dosar anchetatorii au susținut că în perioada anilor 2005 – 2007, printr-un șir de acte nelegale, reprezentanții Poștei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului român în proprietatea privată a companiei Imopost Developments SA, demers în care, au spus procurorii, au fost implicați și cei doi miniștri, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a favoriza societatea, prin schimbarea situației juridice a imobilului.

DNA a estimat prejudiciul în acest caz la 8.619.787 de euro.

Ceausescu nu avea servicii de represiune si de securitate nici pe jumatate decat avem acum!!!!!!!


Washington Post: O țară cu șapte servicii de informații nu a localizat la timp victimele unui accident aviatic

Cotidianul american Washington Post a publicat săptămâna aceasta mai multe materiale despre accidentul aviatic din Apuseni care s-a soldat cu moartea pilotului Adrian Iovan și a studentei la medicină Aurei Ion. În ultimul articol, WP scrie că prăbușirea unui avion de mici dimensiuni a înfuriat întreaga România și să amenințe Guvernul aflat la putere.

 Washington Post: O țară cu șapte servicii de informații nu a localizat la timp victimele unui accident aviatic“Românii au reacționat cu furie, apelând la rețelele de socializare și la televiziuni pentru a acuza incompetența Guvernului după ce a fost dezvăluit că unua dintre victime a sunat de șase ori la serviciul de urgență”, scrie WP.

Cotidianul american trece în revistă că până în prezent și-au pierdut funcția patru înalți oficiali și că studenta care se afla la bord a murit, printre alte cauze, și de hipotermie.

WP îl citează pe profesorul Nicolae Șerban Tomescu, care spune, pentru Associated Press, că Executivul “nu face nimic în general, iar în acest caz u au făcut nimic pentru a localiza avionul. A trebuit să-i găsească un pădurar. Întreaga operațiune a fost ca brânza elvețiană. plină de găuri”.

“România, țară cu o populație de 19 milioane de oameni și fără dușmani externi, are 7 agenții de informații, inclusiv principalele agenții interne și externe de spionaj. Activiștii pentru democrație pretind că cei aflați la putere se folosesc de agențiile de informații pentru a câștiga avantaje injuste împotriva adversarilor, despre care sapă date compromițătoare”.

Jurnaliștii americani mai notează că ținta furiei populare este și Serviciul de Telecomunicații Speciale, care “a investit 40 de milioane de euro în numărul unic de urgență”, dar nu a reușit să localizeze locul accidentului deși unul dintre supraviețuitori a sunat de șase ori la 112.

 

 preluare dcnews

Asa este condusa Romania in ultimii 24 de ani!!!!!!!!!


Bulă și Ștrulă muncesc pentru Primărie

Bulă, cu poftă de muncă, sapă gropi. Ștrulă, din spate, le astupă.

La un moment dat, trece un om pe lângă ei, îi privește, după care îi întreabă:
– Măi băieți, apreciez devotamentul vostru pentru oraș, dar îmi spuneți și mie ce faceți aici? Tu faci gropi și asta din urma ta le astupă!?

La care Bulă:
– Știu că vi se pare ciudat, domnule, dar băiatul care plantează pomișori e bolnav azi.