Vreti asta? Să vindem România la hectar!


Tema vânzării terenurilor agricole străinilor, persoane fizice, este una complicată şi foarte delicată.

În calitate de ţară membră a UE, este evident că România trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile asumate prin documentele de aderare. Sigur, în aceeaşi măsură în care ar trebui să beneficieze de toate drepturile conferite celorlalte state comunitare. Pentru că, nu-i aşa, nimeni nu ne-a „invitat” să aderăm – după cum sună una dintre formulele uzitate de cancelarii -, doar spre a face figură de stat second hand.

Tot ceea ce se întâmplă, însă, dincolo de iminenţa achitării obligaţiilor contractuale devine un „challenge” diplomatic.

În virtutea acestei provocări, niciuna dintre ţările comunitare ale Europei Cenetrale şi de Est, aflate în aceeaşi situaţie, nu a respins liberalizarea pieţei terenurilor agricole, ca obligaţie în sine, aşa cum a fost ea asumată în cadrul tratatului. Cu toate, însă, fie au prorogat termenul până în 2020, fie au impus reguli stricte, care, în principiu, nu pot fi anulate de UE, în măsura în care reglementarea vânzării terenurilor ţine de siguranţa alimentară a fiecărei naţii.

Ca atare, Ungaria a declarat pământurile sale drept „moştenire naţională”, ceea ce înseamnă că nu pot face obiectul vânzării către persoane fizice străine, ci doar, cel mult, către persoane juridice. Bulgaria a notificat UE şi a prorogat termenul de aplicare a liberalizării, „indiferent de sancţiuni”, până în anul 2020. Slovacia şi Polonia au impus reguli stricte în privinţa vânzării acestor terenuri.

Ce a făcut România din toate acestea?! Nimic. S-a dus umilă pe la uşile UE, cu jalba-n căciula, prin 2013 – deşi ştia din 2007 că în prima zi a lui 2014 vine liberalizarea la terenuri -, cerând „îndurare” şi liber la vreo două „reglementări” – terenurile cumpărate să nu depăşească 100 de hectare, iar cumpărătorul să aibă, măcar, cinci ani experienţă agricolă – iar Europa a trimis-o acasă, unde s-a culcat pe-o ureche şi a hotărât că n-are niciun rost să-şi mai apere interesul, pentru că tot e UE „ciuma” noastră şi „muma” altora.

De voie, de nevoie, a produs o lege, prin Ministerul Agriculturii, pe ultima sută de metri, care defineşte, ca plasă de siguranţă, persoanele cu drept de preempţiune în cazul tranzacţionării de terenuri. Printre acestea, arendaşul, vecinul, coproprietarul şi statul.

Ca şi când n-ar fi fost de ajuns, preşedintele complică şi mai mult lucrurile, trimiţând legea în Parlament la reexaminare, pe motiv că statul nu poate gestiona vânzarea, fiind în acelaşi timp şi cumpărător cu drept de preempţiune – ceea ce criticase şi UE. Mai mult, susţine că nu i se pare în regulă ca statul să poată cumpăra înaintea străinilor. Deci, liber la vânzarea cu capul gol.

Între timp, de ani buni, persoane juridice străine, fonduri de investiţii, străni cu domiciliul în România au cumpărat şi luat în arendă, la preţuri modice, peste un sfert din suprafaţa arabilă a ţării, adică din cel mai bun teren agricol al Europei.

Tot felul de „personalităţi” politice şi guvernamentale, cu orizont imaginativ amputat, se declară convinşi că străinii nu vor da năvală la cumpărat, pentru că „cine a vrut a luat”. Poate că nu azi, nu mâine, dar cu siguranţă, în contextul în care securitatea alimentară globală se alterează, din „n” motive, se va întâmpla şi acest „prevăzut”. Fapt pe care toţi cei din jurul nostru l-au înţeles. Bulgarii vor pământ în Dobrogea şi Bărăgan, refuzând vânzarea propriilor terenuri; ungurii vor posesiuni în Transilvania, pentru că pământul de acasă e „moştenire naţională”; italienii au luat, englezii au luat, nemţii au luat, olandezii, la fel, apoi norvegienii, portughezii, spaniolii, arabii.

Numai noi, românii, n-am cumpărat niciun metru pătrat, pe undeva, prin lume. Măcar aşa, de amintire şi ca să scriem pe el cu creta: România. 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s