Ordonanţele de Urgenţă, INSTRUMENTE ALE CRIMEI ORGANIZATE


În cursul lunii Februarie, 2013, după investirea Guvernului, comentam un articol în care fostul ministru Chiţoiu – un specimen a cărui „competență” profesională este extrem de relativă şi o mare nebuloasă încă neelucidată, şi care, numai pentru că era „finul” lui Radu Ruşanu, era numit ministru de Finanţe -, îşi anunţa intenţia de a bulversa toată activitatea de control fiscal din România şi, în special, anunţa desfiinţarea Gărzii Financiare, instituţie pe care o ura pentru că nu putuse să acceadă în structurile ei, fiind nepregătit profesional.

În paranteză spus, într-o ţară normală, în care diplomele nu s-ar fi cumpărată la tarabe precum „Dimitrie Cantemir”, „Vasile Goldiș”, „Tibiscus” şi alte mii de asemenea „instituţii” de (ne)învăţământ, un specimen ca şi Chiţoiu nu ar fi fost angajat nici ca portar la Ministerul de Finanţe. În România totul este însă posibil când ai un naș precum Ruşanu, Ponta, Borcea, Dinu (Dinamo), Patriciu, Ioan Niculae, Băsescu, Zgonea etc., şi nu trebuie să ne mire faptul că oligofreni, analfabeţi, hoţi, tâlhari, mincinoşi, tâmpiţi, şmecheri, ajung în posturi de decizie, bine remunerate (gen ASF), numai că sunt „fini”, „amante”, „veri”, „nepoţi”, „cumnaţi”, „foste soţii”, încât am dus în derizoriu până şi imaginea şi notorietatea funcţiei de „naș” din structurile Camorra sau Cosa Nostra.

Despre profilul moral al politicianului şi guvernantului de tip Chiţoiu, nu cred că mai avem ceva de spus. Batem toate recordurile în materie de imoralitate: avem un guvern complet în puşcărie sau condamnat definitiv (prim-ministru, vice prim-ministru, ministru de Finanţe, ministrul Transporturilor, ministrul Justiţiei, ministrul Telecomunicaţiilor, ministrul Agriculturii, ministrul Economiei şi Comerţului), peste o duzină de secretari de stat şi demnitari cercetaţi sau condamnaţi pentru corupţie, o droaie de parlamentari condamnaţi definitiv sau aflaţi în cercetare pentru infracţiuni de trafic de influenţă, mită, evaziune fiscală etc. şi însuşi prim-ministrul Ponta (luând-o pe urmele lui Năstase, ceea ce înseamnă că pedeapsa lui Năstase pentru devalizarea României nu este descurajantă) este cercetat sau urmărit în mai multe dosare.

În concluzie, lăcomia este dezideratul care-i determină să se bată pentru putere şi care-i uneşte, iar minciuna şi teatrul politic bazat pe minciună sunt instrumentele exclusive de lucru ale puterii, cu care sunt prostiţi şi drogaţi sistematic cei peste 19 milioane de cetăţeni români, obligaţi să asiste, tâmpiţi şi consternaţi, la Marele Circ servit zilnic de propaganda politică, respectiv televiziuni precum „România TV”, „Antena 3”, „Realitatea” sau „B1TV”, care desăvârşesc imbecilizarea naţională, învrăjbind cetăţenii, propagând ura şi minciuna, manipulând orice în favoarea celor care ne fură permanent şi în orice domeniu posibil.

Spuneam, acum un an, în comentariul făcut la adresa lui Chiţoiu, că nu va dura un an coaliţia PSD – PNL şi că lăcomia şi prostia lui Chiţoiu şi Ruşanu vor determina ruperea coaliţiei. Singura eroare pe care am făcut-o era faptul că, în opinia mea, perdanţii vor fi cei de la PSD, iar câştigătorii vor fi PNL, prin faptul că aveau în portofoliu cele mai importante ministere: Finanţele şi Internele. N-am bănuit însă că „orientatul” Ruşanu – pentru care, se pare, PNL n-a fost decât paravanul în spatele căruia şi-a ascuns lăcomia şi hoţiile -, va trăda tot PNL-ul şi-l va sacrifica pentru interesul său personal şi a găştii care gravita în jurul lui.

N-am bănuit nici că Ponta va deveni atât de lacom încât să se lase prostit, corupt şi să se ralieze găştii Ruşanu şi va muşca la momelile lui Ruşanu, făcând jocul acestuia. Indiferent însă de combinaţiile transpartinice şi de cine este perdantul, „profeţia” mea s-a adeverit şi iată că după un an de guvernare, Chiţoiu, prin Ordonanţa de Urgenţă ASF (instrumentul preferat al tuturor celor care au spoliat România), a reuşit să spargă coaliţia. Stenogramele făcute publice de DNA (foarte bine, în acest caz, pentru că ceea ce se petrece priveşte interesul fiecărui cetăţean şi nu putem la infinit să uzăm de secretul profesional, ca să ascundem hoţia şi devalizarea ţării, fără a friza ridicolul favorizării hoţilor prin ascunderea adevărului) arată că Ruşanu – Chiţoiu, folosindu-se de Ponta, au transformat Guvernul României într-un grup de crimă organizată, utilizând, pentru rezolvarea intereselor personale sau de grup, Ordonanţele de Urgenţă.

Exemplul Ordonanţei ASF arată că în spatele fiecărei Ordonanţe de Urgenţă, emisă sau care urma sau urmează să fie emisă de Guvernul Ponta (Roşia Montana, gazele de şist, Rompetrol, amnistia condamnaţilor pentru corupţie şi evaziune fiscală, modificările la Codul Penal etc.) se află interese obscure şi sume uriaşe de bani, furate de la stat (adică de la sănătate, pensii, salarii bugetare, învăţământ, cercetare, sport, cultură etc., pe care Guvernul trebuia să le apere), iar pentru ca să fie asigurată şi protecţia hoţilor, tot prin Ordonanţe de Urgenţă, Guvernul Ponta a reuşit să elimine din structurile statului instituţiile ce puteau demasca şi încurca această hoţie generală (cazul Gărzii Financiare), sau a încercat (în cazul ANI, DNA ) să restrângă atribuţiile, până la transformarea acestora în instituţii fantomă, precum Curtea de Conturi, ale cărei acte de control au devenit maculatura inutilă.

De asemenea, prin Ordonanţele de Urgenţă nr. 74, 77, 82 şi 94 din 2013, imediat după preluarea guvernării, procedând prin similitudine ca şi PDL în 2009, încălcând grav şi premeditat Constituţia [art. 115, alin. (6)], care stipulează clar că „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică…”, Guvernul României a politizat şi înregimentat în slujba politicului şi a crimei organizate întreaga administraţie publică, dând libertate şefilor, numiţi exclusiv politic, să angajeze şi să concedieze pe cine vor, fără nici un criteriu obiectiv, lovitură pe care nici PDL nu a reuşit-o şi care a transformat instituţiile statului în puşculiţe de partid şi instrumente politice.

Mai grav decât toate cele menţionate este faptul că în lăcomia lor pentru îmbogăţire rapidă (acesta fiind scopul fiecărui parlamentar sau demnitar, pentru că nu putem fi atât de naivi încât să credem că se duce cineva în Bucureşti pentru 4000 – 5000 lei/lună, lăsând afaceri de milioane de lei/lună), diletanţii care conduc România, prin Ordonanţele de Urgenţă, pe care, sub justificarea unor situaţii extraordinare ce nu pot fi amânate, le emit mult prea frecvent – fapt remarcat şi de Curtea Constituţională care a constatat că „problema respectării art.115 alin.(4) din Constituţie devine una sistemică, din moment ce, spre exemplu, în ultimul an – 2013 – au fost adoptate 117 ordonanţe de urgenţă.

Este imposibil ca statul român să se confrunte cu situaţii extraordinare o dată la trei zile (în anul 2013)” – , creează cadrul licit perfect pentru jaf naţional, de care profită, în primul rând, structurile arabe, turce, italiene, kurde, chineze, structuri care fură peste 80% din TVA pe care cetăţeanul o achita către buget şi care şi-au făcut abonament permanent la jefuirea românului ce-şi plăteşte onest taxele. Lăcomia (pentru un leu furat, demnitarii României permit să se fure 100.000 de lei) face că Guvernul şi Parlamentul să nu intervină legislativ pentru a curma hemoragia bugetară, lăsând țara pradă grupărilor de crimă organizată, care au devenit atât de puternice încât nu se mai ştie dacă mai există vreun politician care să nu fie „cârtița” acestora şi dacă crima organizată sau clasa politică conduce România, dat fiind numărul excesiv de Ordonanţe de Urgenţă, de genul ASF sau desfiinţarea Gărzii Financiare, solicitate, evident, de către crima organizată.

Pentru leul pe care-l fură şi care se doreşte să fie „acoperit” prin Ordonanţe dedicate, demnitarilor români nu le pasă că în felul acesta alimentează fiscal toate grupările extremiste din Orientul Mijlociu şi nu numai; că permit spălarea banilor tuturor structurilor paramilitare şi teroriste care investesc bani şi fură din bugetul României prin toate grupurile de crimă organizată ce controlează comerţul (în special cu legume-fructe, carne şi cereale) din România; că permit întărirea crimei organizate şi disoluţia totală a autorităţii publice (prin politizare autorităţile publice sunt înregimentate în slujba crimei organizate şi nu mai sunt capabile să riposteze, pentru că riscă să ajungă în postura Gărzii Financiare, prin „reorganizare” în scopul „eficientizării” activităţii) şi că, în final, falimentează statul secătuindu-l de resurse.

Ei „guvernează” relaxaţi şi cerşesc linişte, pentru că nu se pot concentra la furat, stresaţi de acuzaţiile adversarilor, sau fac erori în ascunderea furăciunilor. Toate bătăliile între partide sau grupări politice şi între demnitari nu sunt altceva decât lupta pentru „ciolan” (Bugetul de Stat) şi nimănui nu-i pasă de popor. Trăim într-o minciună şi într-o farsă cumplită, care au transformat România, pe bună dreptate, într-o anticameră a Iadului, în care supravieţuiesc doar cei care renunţă la conştiinţă, la morală, la principii sănătoase şi la adevăr.

Nu poţi reuşi decât călcând peste cadavre (peste semeni), prin trafic de influenţă, mită, nepotism, corupţie, cinism, minciună, ipocrizie, înşelăciune şi alte asemenea „atribute” ale lumii din jurul nostru care exprimă, din nefericire, profilul moral al celor care reuşesc sau răzbesc în societate. Adevărul şi conştiinţa au devenit un balast greu de purtat şi garantează reuşită sigură celor care vor să se sinucidă social şi se autocondamne doar la supravieţuire (şi aceea incertă).

Dacă n-aş fi cunoscut ce s-a întâmplat în cazul ASF, aş fi admirat şi apreciat curajul şi decizia lui Crin Antonescu de a sparge coaliţia de guvernare şi de a renunţa la funcţia din Senat, decizii care, aparent, dovedesc onoare şi demnitate. Ştiind însă că totul este un joc şi că Antonescu a pierdut, în primul rând material (prin îndepărtarea sa de la sursele financiare) pe mâna trădătorilor Ruşanu şi Chiţoiu (şi, s-ar putea, şi a lui Stroe), care s-au raliat cu Ponta, vânzându-şi partidul pentru interesul lor personal, spargerea coaliţiei nu mai ţine de demnitate, ci de lăcomie şi lupta pentru „ciolan” (Bugetul de stat, Bugetul ASF) şi de faptul că Antonescu şi echipa lui din PNL (din care, se pare, oficial nu mai făceau parte Ruşanu, Chiţoiu, Diaconu şi, în prima fază, Stroe) pierduseră accesul la „ciolan”.

Au plecat pentru că pe lângă că rămâneau cu buzunarele goale, la final, mai trebuiau să achite şi nota de plată a PSD ( care, se pare, n-are alt scop la guvernare decât să jefuiască bugetul public) şi riscau să devină un alt PNŢCD, deasemenea aruncat peste bordul politicii de către crima organizată care-l penetrase şi care l-a distrus definitiv. Alte alternative, Antonescu şi PNL nu mai aveau, iar ceea ce este de apreciat la Antonescu este că a fost, totuşi, altruist, prin ieşirea de la guvernare şi demisia de la şefia Senatului, salvând astfel partidul.

Tara însă, pentru votul dat şi pentru lipsa de memorie din perioada PSD-Năstase, a mai primit o palmă dură şi este obligată să mai treacă printr-un coşmar PSD, gen coşmarul guvernării Năstase. Un blestem de care România nu reuşeşte să scape, pentru că este contagios şi molipsitor pentru toţi care se perindă la guvernare şi se lipeşte ca şi râia!

Concluzia? Se prostituează cine vrea să trăiască bine şi scapă cine o vrea Dumnezeu dintre cei ce au conştiinţă!

Pavel Roman, fost comisar Garda Financiară

preluare ziarul atac.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s