Unde vedeti presedinti in aceasta fotografie?????


Republicanismul si presedintii ne-au adus comunismul si jaful national de dupa 1989, chiar atat de naivi suntem ca sa-i credem ca ne vor binele!!!!!

 Domnitorii si regii au scris istoria acestei tari, presedintii doar au denigrat-o sau au modificat-o asa cum le-a dat lor bine (intereselor lor)

Romani veniti alaturi de noi, veniti ca sa sustinem impreuna reinstaurarea monarhiei in Romania.

Anunțuri

Cum arăta economia țării în perioada monarhiei. trebuie sa cititi aceasta postare ca sa intelegeti ce inseamna monarhia.


Domina lui Carol I este cea a modernizării, facerea țării, care este devastată de război și trebuie apoi să se refacă începând cu domnia lui Ferdinand, mai apoi a lui Mihai sub regenta și Carol al II-lea. 1940 marchează momentul desfacerii, pierderi teritoriale, implicarea în război

România cunoscuse în scurta domnie a lui Alexandru Ioan Cuza câteva reforme, secularizarea averilor mănăstirești, o reforma agrară și una a administrației, dar Carol venea totuși într-o țară care nu făcuse un pas întreg de ieșire din stadiul medieval de organizare. Noul domn vine într-o capitală București care arăta ca un târg de provincie îndepărată. Nici măcar nu exista un palat în care să se instaleze. Dar spiritul de organizare germanică a noului domn, plus longevitatea șederii pe tron au rezultat în modernizarea accelerată a țării. Cu abilitate, a reușit să alterneze guvernele liberale și conservatoare, astfel încât nicio tabără să nu câștige prea multă putere și să aibă posibilitatea de a submina autoritatea monarhului.

La doi ani de la venirea în țara se produce o reformă uriașă pentru o țară, cea monetară, prin introducerea în circulație a leului. Deși nu era o țara independentă, România reușea sa-și impună o monedă proprie. În prima perioadă s-a emis numai moneda metalică, dar ulterior, odată cu înființarea B.N.R, în 1880 se trece și la emisiune de bancnote. Acela este momentul care practic marchează începutul unui centru național al creditului. Cu ajutorul Băncii Naționale, dar și cu capital privat, numai până la 1900 au fost create 24 de bănci, iar până în 1914 au mai apărut alte 210 banci.

România era o țară agrară

80% din populație era ocupată în agricultură. Mai mult de 60 % dintre țărani dețineau suprafețe de teren agricol mai mici de 5 hectare și mai puțin de 5 vite, în timp ce pentru întreținerea unei familii erau necesare între 5 și 10 hectare de pământ arabil. În această perioadă tulbure, pentru a da o mână de ajutor agriculturii au apărut așa numitele „bănci populare”. Acestea au avut succes și s-au dezvoltat rapid pentru că, în general, erau conduse de localnici care cunoșteau condițiile economice locale și pe cei care solicitau împrumuturile.

Cea mai mare parte din producția agricolă provenea de la marii proprietari de terenuri și era direcționată către export. În primii 40 de ani de domnie a lui Carol I, producția agricola a țării crește de șase ori.

Cu agricultura ca bază a început dezvoltarea industriei. S-a dezvoltat puternic extracția și rafinarea petrolului. Fabricile din domeniul textil, forestier și alimentar s-au dublat ca număr. Totuși, influența capitalului străin în industrie, ce a dus la concentrarea ei în anumite zone, a lăsat regiuni întregi ale României în urmă cu dezvoltarea industrială.

Capitalul străin a avut un rol crucial în dezvoltarea industriei. Germanii controlau 35 % din industrie, urmați de britanici, cu 25 %, olandezi cu 13%, francezi cu 10 % și americani cu 5.5 %. Capitalul românesc reprezenta doar 5.5 %. Între 1903 și 1914 au fost înființate multe dintre principalele trusturi ce aveau să domine industria petrolieră românească până la cel de-al Doilea Război Mondial.

Intrarea în război

Cu o populație predominant rurală, în afara țintei de consum, România s-a format ca o țara exportatoare și cu finanțe solide. Leul era puternic și convertibil. Eram moneda acceptată la plată în toate capitalele europene. Însa avea să vină marele razboi, cu bune, dar și cu rele.

Războiul însemană efort uriaș pentru oameni și economie, iar costurile sale pot ruina un stat. Intrarea în conflagrația mondială în 1916 a însemat exact acest lucru. Statul român s-a îndatorat puternic prin obligațiuni, pentru a susține efortul de război. De cealaltă parte sunt distrugerile. Pagubele au fost estimate la acea vreme la 72 de miliarde de lei aur, o sumă uriașă în condițiile în care produsul intern brut al vechiului regat dinainte de război era de circa 4,5 miliarde de lei. Așadar, România își tripla teritoriul, implicit populația, dar era secătuită. Ţara realiza în 1919 sub un sfert din producţia din 1913. România a ajuns să importe cereale pentru hrana populaţiei, pentru că exista un deficit de forță de muncă la sate după pierderile uriașe de oameni pe front. Era timpul refacerii.

În momentul unirii, cea mai mare contribuție, ca întreprinderi și capital investit, au adus Transilvania și Vechiul Regat, în vreme ce aporturile Banatului, Bucovinei și Basarabiei erau mult mai reduse. Discrepanțele dintre provinciile istorice s-au păstrat și chiar acutizat în anii de după război.

Reforma agrară din 1921 a fost cea mai mare din istoria României şi cea mai radicală din Europa Orientală. Prin această reformă, promisă de Regele Ferdinand încă din timpul războiului, 60% din marile proprietăți au fost împărțite țăranilor. Însă pentru economia țării nu a fost cea mai bună măsură. Marile proprietăți erau orientate către export, însă în urma fărâmițării trenurilor s-a ajuns la agricultura de subzistență.

Apar marile întreprinderi metalurgice

Revirimentul economic a venit însă din 1922. Liberalii au gândit reconstrucţia României prin forţe proprii – Prin noi înşine, spuneau ei – şi au pornit un program de industrializare. Acum iau naştere mari întreprinderi metalurgice precum Fabrica de sârmă de la Câmpia Turzii, Uzinele Titan, Malaxa sau IAR Braşov.

În anii ’20, numărul întreprinderilor a crescut exponenţial. Dacă în 1918, la încheierea războiului, existau doar 86.000 de întreprinderi, numărul acestora s-a triplat până în 1930.

Odată cu industria, sectorul bancar ia avânt. Banca Naţională a avut un rol esenţial în revenirea după război. S-a ocupat de restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi de extinderea reţelei sale de sucursale la nivelul întregii ţări.

Naționalizarea zăcămintelor

În 1924 apare Legea Minelor, prin care se făcea separarea dreptului de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate a solului. Asta însemna naţionalizarea zăcăminelor și introducerea monopolului de stat. Legea a ultragiat marile trusturi de petrol, britanicii de la Royal Dutch Shell şi americanii de la Standard Oil. Investitorii străini se simţeau discriminaţi de lege, aşa că au trecut la ofensivă. Leul a fost atacat pe pieţele internaţionale. Fluctuaţiile monedei naţionale erau mari şi permanente, ceea ce a dus la o depreciere istorică.

Naționalizarea zăcămintelor

În 1924 apare Legea Minelor, prin care se făcea separarea dreptului de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate a solului. Asta însemna naţionalizarea zăcăminelor și introducerea monopolului de stat. Legea a ultragiat marile trusturi de petrol, britanicii de la Royal Dutch Shell şi americanii de la Standard Oil. Investitorii străini se simţeau discriminaţi de lege, aşa că au trecut la ofensivă. Leul a fost atacat pe pieţele internaţionale. Fluctuaţiile monedei naţionale erau mari şi permanente, ceea ce a dus la o depreciere istorică.

 

Liberalismul ca rezumat al civilizaţiei occidentale şi definiţia lui.


Demnitatea omului constă în faptul că el oricând poate să spună „nu”. Oricând se poate răscula. Oricând se poate ridica la luptă chiar şi împotriva a ceea ce pare a fi implacabil, absolut, invincibil. Şi chiar dacă pierde, el dă exemplu altora. Şi în locul lui vin alţii. Şi la fel spun „nu”. De aceea, cele mai fatale fenomene pot fi învinse prin forţa spiritului”.

 

Liberalismul românesc. Liberalii din Romania nu pot sa sustina republicanismul, monarhia este viitorul Romaniei.


  • liberalii au actionat consecvent pentru unirea Principatelor (în alianță cu conservatorii), pentru aducerea prințului străin pe tronul României, pentru consolidarea statului național român modern, pentru obținerea independenței, proclamarea Regatului si pentru desăvârșirea unitații naționale a României in 1918

Liberalismul românesc este un curent ideologic, social-politic, economic si național, desprins din realitațile societații românești și apărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea care a evoluat în condițiile luptei de emancipare socială și națională din sec XIX (lupta pentru autonomie, unire și independență a Principatelor). Curentul liberal se individualizează și se consolidează odata cu Revoluția de la 1848 când sunt puse bazele programului social-politic, economic și național.

  • pe plan social:
    • instaurarea unui regim parlamentar-constituțional bazat pe supremația legilor, separerea puterilor în stat, pe pluralism politic si toleranță, pe respectarea drepturilor si libertaților democratice ale omului și implicit pe o interventie limitată a statului în viata societătii, statul menținându-și un rol de arbitru în societate (libertatea politică a individului înseamnă independența acestuia în raport cu statul, absența constrângerii)
    • liberalismul susține evoluția pasnică și progresul permanent al societații umane, liberalii sustinând chiar adoptarea unor reforme radicale pentru a menține echilibrul social, dar opunându-se total revoluțiilor violente pentru a schimba o orânduire social-politică (din acest motiv criticau pe socialisti și social-democrați).
  • pe plan economic:
    • libertatea economică se transpunea in viată prin economie de piață, bazată pe încurajarea initiativei private și liberă concurență precum și pe respectarea proprietații private.
    • pentru a sprijini dezvoltarea economică, comercială și industrială a României, în conditiile în care țara era înapoiata economic datorită invecinarii cu imperiile absolutiste multi-naționale, liberalii sustineau intervenția statului în desfașurarea proceselor economice.
    • principiul economic de bază (politica economică) era „prin noi înșine”, mai precis adoptarea unei politici protectioniste prin majorarea tarifelor vamale pentru a împiedica pătrunderea marfurilor străine in România în scopul încurajarii productiei agricole si industriale autohtone. De asemenea statul sprijinea meseriașii, comercianții și industriașii autohtoni(fiscal prin sistemul de credit (banci-BNR) si prin scutiri de taxe si impozite pentru industriașii români). Cadrul legislativ ce a transpus în practică politica economică „prin noi înșine”, a fost elaborat după obținerea independenței (Legile principale – 1886, 1887)
    • extinderea rețelei de drumuri si căi ferate.
    • in privința pătrunderii capitalului străin în economia românească (sub forma unor investitii (imprumuturi acordate statului) pentru dezvoltarea unor ramuri industriale, utilaje, specialiști, dețineri de acțiuni la firme sau bănci), liberalii acceptau cooperarea cu capitalul străin, dar doreau ca acest lucru să se facă sub formă de colaborare, nu de acaparere (nu doreau instituirea unei dependențe a economiei românești de investitori occidentali)
  • pe plan național:
    • liberalii militau pentru respectarea si consolidarea autonomiei (înlaturarea dominației straine – otomane)
    • liberalii au actionat consecvent pentru unirea Principatelor (în alianță cu conservatorii), pentru aducerea prințului străin pe tronul României, pentru consolidarea statului național român modern, pentru obținerea independenței, proclamarea Regatului si pentru desăvârșirea unitații naționale a României in 1918

 

Paradoxuri statistice: în România se taie păduri de patru ori mai mult decât se regenerează


Paradoxuri statistice: în România se taie păduri de patru ori mai mult decât se regenerează, dar fondul forestier creşte

Statisticile oficiale arată că în 2013 au fost parcurse cu tăieri 108.315 hectare de pădure şi a fost regenerată o suprafaţă de doar 26.285 de hectare.
4.800 de hectare de pădure au fost rase Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare a pădurilor, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, a înregistrat o scădere cu circa 1,2% faţă de anul 2012. Din această suprafaţă, tăierile rase (suprafeţe de pe care s-a recoltat în totalitate masa lemnoasă) însumează 4.876 de hectare şi reprezintă 4,5%. Centrul şi Moldova (încă) au cele mai mari păduri Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru – 19,3% şi Nord-Est – 18,2%, urmate de zonele Vest – 16%, Nord-Vest – 15,2%, Sud – Vest-Oltenia – 12,4%, Sud-Muntenia – 10,1%, Sud-Est – 8,4% şi Bucureşti-Ilfov – 0,4%. În ceea ce priveşte masa lemnoasă recoltată, volumul acesteia a scăzut cu aproximativ 0,1% faţă de anul 2012, la 19,063 milioane metri cubi. Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est – 28,4%, urmată de regiunea de dezvoltare Centru – 22,2% şi într-o proporţie mai mică în Vest – 12,2%, Nord-Vest – 12,1%, Sud-Muntenia – 9,9%, Sud-Vest Oltenia – 7,4%, Sud-Est – 7,4% şi Bucureşti-Ilfov – 0,4%.

Citeste mai mult: adev.ro/n6e0de

Orice taxa care baga mana in buzunarul cetateanului si asa sarac este introdusa in Romania.


Taxa pe stâlp se va vedea în facturile la curentul electric. Scumpirile, de 1%-2%, ar putea veni chiar din luna iulie

Taxa pe stâlp se va vedea în facturile la curentul electric. Scumpirile, de 1%-2%, ar putea veni chiar din luna iulie

„Legislaţia spune că orice cost se regăseşte preţul final”, a afirmat Niculae Havrileţ. El a adăugat că încă nu poate fi estimat impactul în facturi al acestei taxe, pentru că nicio companie nu a transmis ANRE cereri de recunoaştere în tarife a taxei. Totuşi, recunoaşterea în facturi va fi făcută ori la 1 iulie, ori la 1 ianuarie 2015 şi va afecta doar preţul reglementat al energiei, a precizat Havrileţ. Încasările, mai mult decât duble faţă de estimări Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei, a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate marţi, prima plată fiind efectuată până luni, 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie. Ministerul Finanţelor a înregistrat luni din declaraţiile companilor care trebuie să plăteasca taxa pe constucţii speciale suma de un miliard de lei, mai mult decât dublu faţă de estimările înscrise în bugetul pe acest an, a declarat marţi secretarul de stat în MFP Dan Manolescu. El a afirmat că Guvernul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional să treacă în buget o sumă mai mică din taxa pe construcţiile speciale însă estimările de încasări erau mai mari.

Citeste mai mult: adev.ro/n6dsx6

Potrivit cercetărilor 68,3% din respondenţi ar spune “DA” monarhiei, în cazul unui referendum


SONDAJ Aproape jumătate dintre români ar vota împotriva monarhiei

Popularitatea Casei Regale, în creştere   Aproape 80,02% din români au o părere bună şi foarte bună despre Casa Regală a României. Pe acelaşi indicator, în iulie 2013 erau consemnate aprecieri bune şi foarte bune din partea a 78% din populaţie.  “Cota de popularitate a Casei Regale este mare. Interesant e că pare a fi crescut uşor, în condiţiile în care, spre deosebire de anul trecut, suntem în an electoral, deci agenda publică nu acordă o atenţie deosebită subiectelor legate de monarhie. Aceasta, cu atât mai mult cu cât anul trecut s-a vorbit mult despre acest subiect, mai ales în contextul unor evenimente pozitive care au vizat principalele case regale europene”

In ce tara traim!!! cand te trezesti popor roman?????


PNL şi PDL vor să ajungă la „un mare partid de centru-dreapta”, prin fuziune. Blaga: Am decis să avem un candidat unic la Preşedinţie/Antonescu

Tzeapa pentru alegatori votatine azi pe noi PNL ca maine ne aliem cu Blaga,poimine cu Ungureanu si raspoimine cu Basescu.
Ce sa mai facem congres ce mai intrebam sustinatorii decide Antonescu si gata

PNL și PDL vor fuziona. Primul pas - candidat unic la Preşedinţie

USL a scos practic de pe scena PDLul; Pontacul nu a fost multumit a vrut direct si personal sa scoata de pe scena si PNLul ,a ridicat mina la cel care l-a sprijinit sa devina premier.S -a aliat cu UDMR cel care n-a ridicat un pai pt.”puterea”lui Ponta,dar a venit la bucate grase oferite de incompetent. Si-a facut mendrele si iata rezultatul.Vrind sa distruga si sa sparga PNLul, sa-l izoleze ,se pare ca nu este chiar asa. Cirlanului scapat pe tarla,incepe sa i se puna haturi. Infuriat, poate va cadea intr-un put de frackting al Chevronului.