Se poartă snobismul


România nu este un caz excepţional, dar poate fi un exemplu bun despre cum snobismul se transformă în fenomen social. În Bucureşti se construiesc în neştire malluri, adică acele locuri unde hainele se cumpără cu „taxa pentru brand“.

În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române scrie aşa. „SNOB, SNOÁBĂ, snobi, snoabe, s. m. şi f., adj. (Persoană) care admiră şi adoptă fară discernământ şi cu orice preţ tot ce este la modă.“ „SNOBÍSM s.n. Atitudine, conduită de snob; admiraţie nefirească şi fără discernământ pentru tot ceea ce este la modă. [Cf. fr. snobisme]“. Sau, şi mai frumos, în limbajul interbelic, din DEX-ul din 1929: „Snobism n. afectaţiune prostească, bon-ton exagerat.“ Iată, aşadar, chiar şi din „definiţia oficială“ reiese legătură cu estetica, „moda“, bontonul.

Cât de snobi sunt românii? Răspunsul către care am fi înclinaţi cu toţii este, desigur, „nu mai mult decât alţii“. Cercetările de piaţă par însă a fi de altă părere. Un barometru european din 2012 şi preluat în România de firma de consultanţă Management Consultants Ltd. evidenţia faptul că România se afla, alături de Bulgaria, Ucraina şi Rusia, în vârful topului de snobism european. De ce se întâmplă asta? Antropologul Şerban Anghelescu crede că punctul comun al acestor ţări se leagă de părăsirea unui sistem socio-economic comunist şi îndreptarea către unul anunţat ca fiind, măcar parţial, capitalist. O trăsătură comună a acestor mutaţii se defineşte prin numărul mare de persoane îmbogăţite peste noapte. „Îmbogăţitul peste noapte vrea să arate că are un cont bancar generos pentru că banii îi oferă importanţă, putere. În acest fel, se poate afirma. Şi, de cele mai multe ori, o face într-un mod strident. Ar fi frustrat dacă ceilalţi nu ar vedea cât de bogat este. Numai cei obişnuiţi cu bogăţia de generaţii devin rafinaţi în timp şi nu mai simt nevoia să fie stridenţi. Bogăţiile nenaturale ale unor oameni care efectiv nu ştiu ce să facă cu posesiunile lor duc la astfel de atitudini“, consideră Anghelescu. Astfel de persoane nu arată foarte bine în ochii psihologilor. Portretul tipic ilustrează pe cineva cu o autocunoaştere scăzută, cu o stimă de sine minimă, care nu-şi valorifică potenţialul personal şi acumulează frustrări. „Se ghidează în viaţă după o singură valoare – banul. Este normal ca fiecare persoană să aspire la un nivel superior. Fie că este vorba despre avere, despre statut social sau despre putere. Dar mulţi încep să o mimeze şi adoptă comportamente dintr-o sferă mai înaltă decât cea în care trăiesc. În felul acesta, încearcă, iar unii chiar încep să se integreze în ea“, spune psihologul Elisabeta Ilie.

mediat după 1989, snobismul dezbracă formele din anii comunismului şi revine la cele anterioare, la care se adaugă altele noi. Cel mai des întâlnite forme de snobism modern sunt cel lingvistic şi cel social. Cel de-al doilea a fost descris anterior: se manifestă prin etalarea avuţiilor materiale şi a poziţiei sociale. Snobismul numit de Ion Cepleanu „lingvistic“ este caracterizat de „jargoanele voluntar complexificate până a deveni ininteligibile, limbajele agramate care nu mai integrează cuvintele noi sau străine, ci le împrumută în felul limbilor tribale fără tradiţie scrisă“. Autorul dă şi un exemplu fictiv, din domeniul comerical: „În curând va avea loc festivalul România Fashion şi Fitness Week, organizat de divizia de fashion din Holding Collections. Veţi găsi, în Magazinul online de confecţii, cele mai noi tendinţe în fitness, Haine fashion, Produse Noi cu look Fashion şi Style. În plus, mai multe informaţii puteţi obţine de pe site-ul nostru, consultând rubricile: «Zona Beauty»,«Lifestyle şi Artă»,«People» şi «Celebrităţi»“.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s