Dumnezeu ne-a binecuvântat ca regat și noi ne-am adus un mare blestem prin republică.


Domniile celor patru regi sunt legate de toate marile momente ale României moderne. De la venirea lui Carol, în 1866, ţara este guvernată de o constituţie liberală. La 10 Mai 1877, România îşi declară independenţa, iar după luptele de la Plevna sau Griviţa, independenţa este recunoscută la Berlin.

Iar după Primul Război Mondial, România obţine la Paris confirmarea graniţelor ei istorice. Totul este susţinut de o economie din ce în ce mai puternică, dar şi de o preocupare constantă pentru educaţie şi cultură.
Pe 10 mai 1881, la exact 15 ani de la venirea lui Carol în România, are loc, în sala tronului din Palatul Regal, încoronarea sa ca rege. România devine, astfel, un regat condus de una dintre cele mai puternice dinastii ale Europei. La dorința lui Carol I coroana nu este făcută din aur, ci din oțelul unui tun capturat cu patru ani în urmă la Plevna.
„Regatul este un moment care încununează prima etapă a domniei lui Carol I, un fel de recunoaştere a noului rol, loc pe care România îl ocupa în această parte de Europă”, spune istoricul Armand Goșu.
Pentru România începe o perioadă de stabilitate politică și de prosperitate economică. Ţara este construită aproape de la zero. Când ajunsese pe aceste meleaguri, în 1866, Carol a descoperit o ţară aflată la marginea civilizaţiei. Printre primele însemnări pe care le-a făcut în jurnal se numără şi o descriere sumară, dar elocventă, a specificului local: sate sărace, oraşe mici, amărâte, drumuri desfundate şi praf, mult praf. În România nu existau căi ferate, nu existau porturi. Transportul se făcea călare sau cu trăsura.
Una dintre primele griji ale lui Carol I, odată ajuns în noua sa ţară, a fost să se apuce de construit căi de comunicaţie şi de transport. Astfel, după numai trei ani este inaugurată prima cale ferată din România, care lega Bucureştiul de Giurgiu. Din gara Filaret a plecat primul tren pe 19 octombrie 1869. Carol se afla la bord. După 16 ani, România ajunge să bată recorduri în domeniu. În 1895 este inaugurat podul peste Dunăre de la Cernavodă, construit de Anghel Saligny. Era cel mai lung pod din Europa.
Încet, încet, Bucureştiul se transformă în Micul Paris al Estului. Se construiesc unele dintre cele mai frumoase clădiri din capitală, bineînţeles, de inspiraţie franceză: Ateneul Român, Palatul CEC, Palatul Poştelor, azi muzeul de istorie sau Palatul de Justiţie. În 1871, pe străzile Capitalei încep să circule primele tramvaie trase de cai, iar în 1882 se introduce iluminatul public electric. Este perioada în care cultura cunoaște un avânt fără precedent, este epoca lui Eminescu, Creangă și Caragiale.
Într-un secol în care libertatea de exprimare era mai mult o excepţie decât o regulă, în România presa avea libertate absolută. Până acum am avut obiceiul de a ne duce să căutăm exemple şi lecţii de bună politică în Anglia sau America. Astăzi, iată, un mic popor născut ieri vine să ne arate cum se guvernează. În momentul când îşi mobilizează armata, România proclamă ce? Starea de asediu? Nu! Ea proclamă libertatea absolută a presei! scriau, la 1876, ziarele din Franţa. Preluare de pe digi24:
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s