Avantajele monarhiei constitutionale sunt următoarele:


 
Regele domneste, dar NU guvernează.  Premierul este  factorul executiv. Regele veghează doar la respectarea Constituţiei şi intervine atunci când lucrurile NU mai pot fi ţinute în frâu sau când se fac abateri de la Constituţie. În astfel de situaţii poate cere dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate pentru un nou guvern. Regele este garantul democraţiei, al respectării Constituţiei. Ţările de vârf din întreaga Europă şi din lume sunt monarhii constituţionale. Avem exemple ţări ca Suedia, Norvegia, Danemarca, Belgia, Olanda, Luxembourg, Spania, Marea Britanie. Faţă de republică,  unde fiecare conducător care vine la putere încearcă  să-şi asigure familiile lor cumulând averi, în cazul monarhiei constituţionale, averea Casei Regale rămâne aceeaşi, NU se modifică în timp, ea transmiţându-se prin moştenire urmaşilor la Tron.
Regele MIHAI,  este martorul istoriei pe care comuniştii au călcat-o în picioare. Pe de altă parte este  ultima noastră speranţă pentru o ţară care şi-ar putea recupera, măcar parţial respectul în lume. Regele Mihai este proba faptului ca există nobleţe înăscută, nu facută.
Regele Mihai ocupă primul loc în încrederea romanilor, cu un procent mai mare decât al oricărei personalităţi publice. Încrederea pe care românii i-o acordă Regelui este normală, având în vedere contextul politic. Reiese că în ciuda vremurilor tulburi, a greutăţilor, oamenii au nevoie, în primul rând, de ceea ce reprezintă şi inspiră Regele Mihai şi Familia Regală: demnitate, normalitate, identitate, tradiţie, sentimentul că facem cu toţii  parte dintr-o comunitate.
Anunțuri

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen


Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927Sinaia), numit şi Ferdinand I Întregitorul, rege al României, membru şi preşedinte de onoare alAcademiei Române din 16 martie 1890. În timpul domniei sale s-a înfăptuit Marea Unire din1918, s-au pus bazele consolidării statului naţional unitar român şi s-au adoptat măsuri fundamentale pentru dezvoltarea ţării noastre: votul universal, reforma agrară, Constituţia din 1923. Activitatea sa a fost puternic influenţată de Ion I. C. Brătianu, preşedinte PNL, dar regele îl considera pe acesta „zodia bună a României”, având deplină încredere în deciziile sale politice. La 15 octombrie 1922, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba-Iulia, regele Ferdinand I şi regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari, act ce simboliza unirea tuturor românilor „de la Nistru până la Tisa” sub acelaşi sceptru.

Pe tot parcursul domniei sale, regele Ferdinand I a fost un monarh constituţional. În 1914, când Ferdinand a urcat pe tron, România avea 7,7 milioane locuitori şi 137.000 km pătraţi; în 1927, la moartea sa, ţara număra 17,1 milioane locuitori şi avea 295.049 km pătraţi. Dintr-o ţară mică, România ajunsese un stat cu mărime medie în Europa (locul 8 după numărul de locuitori şi locul 10 după suprafaţă). În cei 13 ani de domnie, România a cunoscut mari progrese pe toate planurile – cultural, politic, economic, un dinamism cu adevărat remarcabil, care demonstra în mod grăitor vocaţia constructivă şi inteligenţa poporului român, cu care regele Ferdinand s-a identificat.

“In Republica Moldova, lupta pentru istorie continua.”


“In Republica Moldova, lupta pentru istorie continua.”

Interviu cu prof dr Anatol Petrenco, Decanul Facultatii de Istorie Universala, Universitatea de Stat din Chisinau
L-am intalnit la Congresul Spiritualitatii Romanesti, care are loc in aceste zile (29 noiembrie – 1 decembrie) la Alba Iulia si Zlatna. Este a 17-a editie a acestui forum al romanilor de pretutindeni, infiintat in urma cu 20 de ani de Liga Culturala pentru Unitatea Tuturor Romanilor. S-a intamplat ca editia din acest an sa inceapa la 20 de minute dupa ce la Vilnius a fost parafat Acordul de Asociere la Uniunea Europeana a Republicii Moldova. L-am rugat atunci pe dl prof. dr Anatol Petrenco, una dintre cele mai avizate voci ale istoriei contemporane de la Chisinau, sa raspunda “la cald” intrebarilor noastre. (Vom reveni si cu alte opinii)

■ Jurnalul Naţional: Domnule profesor, va vad bucuros la difuzarea stirii ca R. Moldova a parafat, astazi, Acordul de Asociere la Uniunea Europeana. Ati asteptat cam mult acest moment, nu?
■ Prof dr Anatol Petrenco: 
Cred ca este o victorie a romanilor din Basarabia si spun acest lucru stiind presiunile exercitate de Federatia Rusa. Rusia are parghii suficiente, prin regimul separatist din Transnistria si prin Gagauzia, care este o autonomie in sudul Basarabia. Vedeti, Ucraina, din punctul meu de vedere, a fost infranta de rusi. Spre meritul si onoarea conducerii R. Moldova, la Chisinau s-a realizat acest dezidererat.

■ Dar puteau sa aleaga intre Uniunea Europeana si Uniunea Rusia-Belarus.
■ Consider ca este un pas important pentru romanii basarabeni, in dorinta lor de a realiza aderarea la Uniunea Europeana si reintregirea neamului in actualele conditii politice si geopolitice. Sigur ca una din putinele cai a fost cea a integrarii europene. Acest eveniment, semnarea actului de la Vilnius, deschide perspective mari pentru R. Moldova si cred ca, pana la urma, ne vom regasi in Europa ca un popor intregit care are aceeasi menire istorica pentru familia popoarelor europene.

■ R. Moldova nu se intoarce, de fapt acolo de unde a plecat? Pentru ca Vilnius imi pare mai mult o cerinta cu caracter tehnic decat o schimbare de vocatie?
■ Da, noi suntem din punct de vedere geografic si spiritual europeni. Dar s-a intamplat in istoria secolul al XX lea ca am fost rapiti, nu doar Basarabia, dar si nordul Bucovinei, Tinutul Herta, cateva insule de la gurile Dunarii si asupra noastra a tabarit un regim asiatic, o dictatura fara egal in istorie. Dictatura lui Stalin a fost mai dura decat cea pe care o condamnau exponentii acestei dictaturi; romanii basarabeni au fost considerati, cu predilectie, oponenti ai regimului sovietic. Represiunile au inceput in iunie 1940 si au culminat cu un val de deportari, in iunie 1941, cand au fost deportati mii de basarabeni; vreau sa atrag atentia in special asupra faptului ca au fost deportati 664 de primari cu familii cu tot. In R. Moldova sunt, azi, 1100 de localitati, atunci erau mai putine, asta inseamna ca 2/3 dintre primarii de atunci, oameni ai locului, cei mai gospodari, au fost deportati. A inceput razboiul si in 1944 trupele sovietice au venit din nou in Basarabia; au mobilizat toti barbatii care puteau purta arme, in sectoarele cele mai primejdioase ale luptelor si 50.000 dintre ei nu s-au mai intors de pe front. Nu se vindecasera ranile razboiului si in 1946-47, din cauza politicii regimului stalinist, au murit de foame, prin infometare programata, oficial, 200.000 de oameni desi se pare ca au fost pana la 300.000. Un genocid in randul romanilor basarabeni, În 1949, a urmat un al doilea val de represiuni: au fost deportate cateva mii de familii si, in 1951, al treilea val, o data cu deportarea celor mai competenti si mai studiosi oameni. Dupa ce i-a ras pe acestia, regimul stalinist a atras elemente pe care sa se bazeze, obediente fata de regim. Cred ca regimul stalinist a comis doua crime fundament fata de poporul roman: rapirea teritoriilor, in 1940, si schimbarea mentalitatii oamenilor, transformarea populatiei in „homo sovieticus”.

■ O spalare a creierelor, o instrainare controlata… Minciuni care denigrau Occidentul…
■ Da, spalare a creierelor prin ceea ce s-a spus prin implantarea unor minciuni in ceea ce priveste trecutul istoric. Comunistii au monopolizat nu doar viitorul oamenilor, dar si trecutul lor. Le-au inoculat termeni ca: limba moldoveneasca, istorie moldoveneasca, suntem deosebiti de cei de peste Prut, dincolo de Prut sunt tot moldoveni, nu romani etc. Mai mult de 20 de ani li s-au inoculat niste falsuri privind etnogeneza, trecutul, limba, istoria, cultura… De aceea, azi, in 2013, regretam ca oamenii nu ne inteleg, nu ne sustin, afirma ca limba vorbita e moldoveneasca, ca ei sunt moldoveni, nu romani… Trebuie sa treaca tot atata timp cat ne-a dominat regimul sovietic, si avem nevoie de tot atata libertate ca sa ne impunem punctul de vedere; in conditiile democratiei, aceasta este o parte fragila, ca le permitem comunistilor sa vorbeasca liber ceea ce cred ei. Pe mine, nu ma supara cand pe strada intreb pe cineva si-mi raspunde: eu sunt moldovan si vorbesc limba moldoveneasca, nu ma supara asta. E, insa, foarte regretabil cand oameni de cultura, de stiinta, incearca sa spuna neadevaruri despre limba romana, în situatia in care Academia de Stat si Facultatile spun adevarul…

■ R. Moldova pare, intr-adevar, impartita in ceea ce priveste optiunea europeana. Iar echilibrul se arata destul de fragil. Veti avea alegeri, in 2014. Ce se va intampla? Cum veti reusi sa invingeti, in acest timp scurt ramas inertiile de tip sovietic despre care vorbiti?
■ Nu impart intru totul scepticismul dumneavoastra. Sigur ca trebuie sa fim atenti la lucrurile la cere va referiti dar R. Moldova dovedeste ca are o situatie specifica. Am participat, recent, la Chisinau, la organizarea mitingului de sustinere a cursului european al R. Moldova; lumea a venit de bunavoie, nu pe liste, n-a fost amenintata… Nu poti aduce o suta de mii de oameni cu forta. Au venit. Cursul proeuropean si tot ce e legat de Europa va fi sustinut de marea majoritate a populatiei. Partea proasta a lucrurilor este ca toti acei cu care am vorbit in Piata Marii Adunari Nationale spun ca nu vor vota pentru actualii lideri ai partidelor politice… ca sustin cursul proeuropean dar nu pot sustine politica interna. 

■ Voteaza ideile dar nu persoanele.
■ Exact; si aici este o miezul problemei pentru ca, fiind an electoral, daca liderii partidelor democratice nu vor schimba ceva inauntru, sa gaseasca niste lideri mai apreciati de alegatori, atunci…

■ Dar, stiti bine ca liderii se cresc, nu se fac peste noapte…
■ Stiu, dar atunci va fi o problema in ceea ce priveste primejdia comunista si vectorul Est. Vinerea si sambata trecuta, comunistii au incerc sa organizeze niste actiuni pro Rusia. Vineri, au fost 1000 de oameni, iar sambata au adunat vreo 7000 de oameni. Comparati cu 100 de mii… Sondajele demonstreaza ca comunistii sunt cel mai puternic partid, dar avem experienta guvernului Iurie Leanca, ales in ultimul moment de partidele necomuniste, si cred ca s-ar putea repeta istoria aceasta. In alegerile viitoare, chiar daca comunistii vor avea 30-32 de procente, celelalte partide necomuniste se pot uni si sa formeze guvernul. 

■ Sa revenim la Vilnius… Ce va fi incepand de maine?
■ Parafarea, la Vilnius, azi, a asocierii este un succes al partidelor democratice.Aceste partide vor face tot posibilul ca, pana in toamna 2014, cand au loc alegerile, sa imbunatateasca situatia interna a R. Moldova. Eu cred ca, pana la urma, aceste partide vor reusi. Dupa aia, incepe munca aceea mare, pentru ca acum suntem in proces de preaderare dupa care va trebui sa modernizam infrastructura, avem probleme cu coruptia, cu sistemul jurdic, dar sunt convins ca vom depasi aceste parti negative ale societatii moldovenesti. Singuri nu avem putere, dar impreuna cu Romania si cu UE putem depasi si acesti factori negativi.

■ In perioada sovietica, istoria, limba… au fost mistificate. Azi au fost reparate aceste nedreptati si neadevaruri?
■ Deocamdatra nu, pentru ca acel mai mare handicap este ca in Constitutie limba de stat este moldoveneasca, in pofida faptului ca Academia a recunoscut ca este limba romana. La noi, se preda limba si literatura romana la facultati si in licee, se sustin examene la limba romana, dar in Constitutie sta scris limba moldoveneasca. Constitutia stalinista se modifica, cum stiti, cu 2/3 din voturile Parlamentului, dar noi nu avem o majoritate de 2/3. Aici e problema! Ori avem o victorie clara a fortelor democratice care sa recunoasca in parlament acest adevar, ori trebuie un lobby foarte puternic pentru ca sunt convins ca o parte dintre comunisti recunoaste ca e vorba de limba romana. Istoria care se preda acum in licee se numeste Istoria romanilor si universala. E un singur obiect. Eu sunt adeptul a doua obiecte distincte: Istoria romanilor si Istoria universala, pentru ca pentru noi istoria inseamna mai mult decat un obiect de studiu sau de predare. Pentru noi, istoria inseamna revenirea la constiinta noastra nationala, la intelegerea corecta a locului nostru in istorie, in Europa sau in lume… Asa ca, la noi, lupta pentru istorie continua. 

preluare jurnalul.ro

Naivitatea noastra ne-a adus acest republicanism impus, vezi aici cine!


Românii nu ştiu nici astăzi care este adevărul despre perioada monarhiei, despre rolul Regilor României în societatea românească, despre care, se ştie, a început să se dezvolte şi să se modernizeze mai ales în perioada respectivă. Sunt multe aspecte de lămurit… Să nu uităm că şi anul trecut au apărut neadevăruri legate de abdicarea Regului Mihai sau că nici acum lumea nu ştie dacă Regele Mihai a plecat cu un tren încărcat cu bogăţii, o informatie falsă propagată de comunişti încă din 1948.

Ce înseamnă 1 Decembrie pentru români?


1 decembrie

La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, consti-tuită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.
Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari, situându-se în continuarea precedentelor acţiuni unioniste ale fraţilor din Basarabia.

Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este statul naţional. […]