Preşedintele Traian Băsescu a promovat, parcă cu obstinaţie şi cu ostentaţie, urmaşi direcţi ai unor opresori şi profitori ai regimului ceauşist în funcţii cheie din domeniul justiţiei şi verificării integrităţii. Prima promovată în acest sens a fost sluga sa Monica Luisa Macovei, care, în calitate de ministru al Justiţiei în guvernul Tăriceanu I (2005-2007), a făcut mult rău României şi românilor prin modificările aduse legilor proprietăţii şi de organizare judecătorească. Ministresa Monica Luisa l-a ajutat substanţial pe preşedintele Băsescu în selectarea unor slugi corespunzătoare pentru funcţiile de procuror general al României (Laura Codruţa Kovesi), procuror şef al DNA (Daniel Morar), procuror şef al DIICOT (Codruţ Olaru), preşedinte şi secretar general al Agenţiei Naţionale de Integritate (Alexandru Cătălin Macovei şi Horia Georgescu).
articol preluat http://ohanesian.wordpress.com/2014/01/06/cine-conduce-romania-urmasii-cizmarului-sunt-tot-la-putere/
Monica Macovei, fiică de înalt nomenclaturist comunist şi soţie de securist
Fostul ministru Monica Macovei a fost timp de un deceniu procuror comunist, perioadă în care a fost căsătorită cu un ofiţer de securitate, de care s-a descotorosit după 1990, când a devenit o înfocată activistă de dreapta, după ce s-a retrezit ideologic la 
Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, unde a beneficiat de o bursă Soros. Tatăl lui Macovei, Vasile Gherghescu, a fost de profesie magistrat şi a deţinut o funcţie importantă în nomenclatura comunistă: consilier în Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România. Pentru meritele sale în slujirea regimului comunist, Vasile Gherghescu a fost decorat cu Steaua Republicii, prin decret semnat de preşedintele Nicolae Ceauşescu. Tot pentru merite deosebite, în anii ’50, respectiv în plină perioadă bolşevică, bine proptiţi în ierarhia vremii, părinţii lui Macovei au primit o vilă frumoasă în Bucureşti (în zona Parcului Ioanid), din care fuseseră alungaţi proprietarii, familia Petrini. Deşi fuseseră notificaţi în 1995 asupra cererii de revendicare a imobilului de către fiica proprietarilor de drept, Ana Maria Petrini, soţii Gherghescu Vasile şi Silvia au reuşit să cumpere vila în 1996, cu concursul fiicei lor devenită avocat, în baza Legii nr.112/1995 privind vânzarea către chiriaşi a caselor naţionalizate de regimul comunist, act normativ pe care fiica lor l-a înfierat cu o mânie proletară. Urmaşa proprietarilor de drept a apelat la justiţie şi a obţinut retrocedarea vilei prin hotărâri favorabile la Tribunalul Bucureşti şi la Curtea de Apel Bucureşti. În 2005, după ce Monica Macovei a ajuns ministru al Justiţiei, Ana Maria Petrini a pierdut însă casa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a admis recursul soţilor Gherghescu şi a schimbat integral hotărârea iniţială, în sensul că a respins acţiunea în restituire. De-abia în anul 2013, după altă serie de procese, respectiv după revizuirea deciziei Înaltei Curţi pentru iregularităţi în favoarea părinţilor Monicăi Macovei, constatate de Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, Ana Maria Petrini a obţinut o soluţie favorabilă, Tribunalul Bucureşti hotărând ca proprietarul de drept să intre în posesia imobilului pentru care se judeca din 1995.
Laura Codruţa Kovesi, fiica celui mai longeviv procuror şef ceauşist
Preşedintele Traian Băsescu şi ministresa Monica Macovei au promovat-o, în 2006, în funcţia de procuror general al României pe Laura Codruţa Kovesi, care avea vârsta de 33 de ani, era originară din municipiul Mediaş şi activa ca şefă a structurii DIICOT Sibiu, funcţie în care nu se remarcase cu nimic deosebit. Tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, era de profesie procuror şi a deţinut timp de 30 de 
ani funcţia de procuror şef al Parchetului Mediaş, stabilind un record de longevitate într-o astfel de funcţie. Aproape 20 de ani, Ioan Lascu a exercitat funcţia de procuror şef al Procuraturii locale Mediaş în timpul dictaturii ceauşiste. În această perioadă s-a remarcat prin exces de zel în apărarea regimului ceauşist şi printr-o colaborare strânsă cu structurile locale ale Miliţiei, Securităţii şi Partidului Comunist Român. În calitate de procuror şef, Lascu a fost cooptat în Comitetul municipal Mediaş al PCR, fiind inclus astfel în nomenclatura comunistă. Procurorul şef Ioan Lascu şi-a arătat ataşamentul faţă de regimul ceauşist şi printr-o serie de articole publicate în Revista Română de Drept. Profitând de poziţia sa, procurorul şef Lascu a fost implicat şi în afaceri cu gaz metan, la Mediaş aflându-se şi atunci capitala gazului românesc şi numeroşi colegi din ţară apelând la acesta pentru a le rezolva aprobări pentru introducerea gazului metan.
În timpul regimului comunist, procurorul şef Ioan Lascu a primit cu chirie o casă naţionalizată pe strada Sondorilor nr.14 din Mediaş, pe care a cumpărat-o ulterior în baza Legii nr.112/1995. Casa respectivă a aparţinut familiei Krestel Johann, care a plecat definitiv în Germania înainte de 1989, astfel că a fost naţionalizată, cu plata de despăgubiri. Casa respectivă a fost construită în sistem duplex cu casa situată pe strada Sondorilor nr.12, care a aparţinut familiei Krestel Hanz, verişor cu Krestel Johann, care a plecat, de asemenea, definitiv din ţară, astfel că a fost naţionalizată, cu plata de despăgubiri. Casa de pe strada Sondorilor nr.12 a fost închiriată soţilor Spineanu Ilie şi Doina, care au cumpărat-o, de asemenea, în baza Legii nr.112/1995, încheind în acest sens contractul de vânzare-cumpărare nr.2690/29.05.2002 cu Primăria municipiului Mediaş şi înscriind-o în Cartea Funciară conform încheierii nr.2202/29.05.2002. Procurorul şef Lascu a pus ochii şi pe casa vecină de pe strada Sondorilor nr.12, incitându-i pe foştii proprietari Krestel Hanz şi Regina să efectueze demersuri pentru redobândirea acesteia. Astfel s-a ajuns, în mod stupefiant, la desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului de pe strada Sondorilor nr.12 de către soţii Spineanu Ilie şi Doina, prin sentinţa civilă a Tribunalului Sibiu, Secţia Civilă, nr.205/25.02.2008, rămasă definitivă prin decizia civilă a Curţii de Apel Alba Iulia nr.86/A/09.05.2008 şi irevocabilă prin decizia civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.10.063/11.12.2009, deşi foşti proprietari nu depuseseră notificare legală de restituire a imobilului în natură ci doar o notificare pentru despăgubiri băneşti.
Menţionez că soţii Krestel Hanz şi Regina au fabricat în 2004, după depunerea notificării pentru despăgubiri băneşti, o notificare de restituire în natură, în care se menţionează că aceasta a fost expediată în anul 2001, dar instanţa de judecată a înlăturat-o din probatoriu întrucât nu a ajuns la nicio instituţie în termenul stipulat prin Legea nr.10/2001. Soţii Spineanu au formulat plângere pentru fals intelectual şi uz de fals împotriva soţilor Krestel şi executorului judecătoresc Tudor Vasile Petru, dar Parchetul Mediaş, la care activa Ioan Lascu, a dispun neînceperea urmăririi penale după ce a tergiversat soluţionarea cauzei din 2005 până în 2010. După aproape un deceniu de procese, soţii Spineanu au pierdut şi au părăsit casa poftită de părinţii ex-procurorului general Laura Codruţa Kovesi, actualmente procuror şef al DNA, pe aceasta fiind puse lacăte în prezent. Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui, ca şi în cazul părinţilor ex-ministrului Monica Macovei, să efectueze verificări prin Inspecţia Judiciară asupra neregularităţilor din litigiile dintre familiile Spineanu şi Krestel şi asupra potenţialelor inluenţe exercitate în justiţie şi administraţie de Laura Codruţa Kovesi şi părinţii săi. Un argument în acest sens este şi faptul că Primăria municipiului Mediaş nu s-a comportat şi nu s-a apărat în litigiile respective ca un proprietar, cel mai probabil datorită influenţelor exercitate de procurorul şef Lascu.
Tatăl preşedintelui ANI a fost gardian şi şef de penitenciar în regimul comunist
Horia Georgescu a fost promovat secretar general al Agenţiei Naţionale de Integritate în aprilie 2008, iar în aprilie 2012 a fost desemnat preşedinte al ANI. Tatăl actualului preşedinte al ANI, Marian Georgescu, a activat în Ministerul de Interne în timpul 
regimului comunist, ca lucrător de penitenciar. Datorită zelului său torţionar şi obedienţei faţă de Securitate, Marian Georgescu a fost promovat de la gardian în funcţia de comandant al Penitenciarului Codlea din judeţul Braşov, pe care a deţinut-o atât în timpul revoltei muncitoreşti de la Braşov din noiembrie 1987 cât şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Potrivit unor foşti ofiţeri de securitate, Marian Georgescu a fost colaborator al Securităţii, cu statut de sursă cu aprobare PCR. Acesta s-a pensionat din funcţia de comandant al Penitenciarului Codlea în 1996, cu gradul de colonel, devenind ulterior preşedinte al Consiliului de administraţie al Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir din Braşov (al cărei rector naţional este profesoara Corina Dumitrescu, soţia vicepreşedintelui PSD al Senatului, Sorin Dumitrescu, candidat eşuat pentru portofoliul de ministru al Educaţiei Naţionale în guvernul Ponta I şi reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii).
Actualul preşedinte al ANI a dobândit în mod dubios de la părinţii săi, sub masca unor contracte de vânzare-cumpărare, donaţii sau leasing, mai multe bunuri imobiliare (clădiri, terenuri) sau mobiliare (autoturisme). Astfel Horia Georgescu a dobândit o vilă şi un apartament în Braşov, o vilă şi un apartament în Bucureşti, un teren în judeţul Călăraşi (într-o zonă apropiată de terenurile achiziţionate de fiica preşedintelui Băsescu, Ioana, şi de pupila sa Elena Udrea) şi două autoturisme de teren (Mitsubishi şi BMW X5). Instituţiile abilitate ale statului ar trebui să înceapă prin verificarea legalităţii dobândirii acestor construcţii şi terenuri de către părintii preşedintelui ANI, Georgescu Marian şi Victoria, având în vedere practica unor foşti şefi sau lucrători din penitenciare de a obţine imobile de la deţinuţi la preţuri derizorii, prin şantajarea acestora ori prin asigurarea unor facilităţi în cursul executării pedepsei.
Preşedinta CSM, fiica unui procuror şef de judeţ în dictatura ceauşistă
Tatăl actualului preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, a fost procuror în timpul regimului comunist, deţinând în timpul dictaturii ceauşiste funcţia de procuror şef al Procuraturii Judeţene Covasna. În această calitate, procurorul şef Ioan Hăineală a avut relaţii strânse cu organele represive ale Miliţiei şi Securităţii şi a fost membru al Comitetului judeşean Covasna al PCR, făcând parte din nomenclatura comunistă. Dupa Revoluţia din decembrie 1989, Ioan Hăineală a fost promovat în funcţia de procuror şef al Capitalei, calitate în care s-a remarcat prin ingerinţa nelegitimă şi nefastă în treburile Ministerului de Interne, când a solicitat în data de 12 iunie 1990 intervenţia poliţiei pentru evacuarea şi deblocarea Pieţii Universităţii, fapt ce a constituit fitilul evenimentelor violente din 13-15 iunie 1990.
În calitate de procuror şef al Capitalei, Ioan Hăineală a primit un apartament spaţios şi luxos pe Calea Victoriei Socialismului, pe care l-a cumpărat ulterior la un preţ modic. Conform unor foşti ofiţeri de protecţie şi pază, înainte de a se muta în acest apartament, principala preocupare a procurorului şef Hăineală a fost de a procura oglinzi cu care să acopere toţi pereţii, întrucât fiicei sale Oana îi plăcea să se uite toată ziua în oglinzi. Unii colegi magistraţi spun că doamna Hăineală şi-a păstrat obiceiul, inclusiv la Consiliul Superior al Magistraturii plăcându-i să se admire în oglinzi cât este de frumoasă şi deşteaptă. Probabil că la CSM i-a fost mai simplu sa-şi satisfacă narcisismul, având în vedere că sediul acestei instituţii este construit din sticlă şi beton.
Culmea ironiei, toate aceste odrasle de opresori comunişti, ceauşişti, au avut parte de-o puternică susţinere nu numai din partea preşedintelui Traian Băsescu ci şi din partea Comisiei Europene de la Bruxelles, a marilor puteri occidentale (SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa) şi a ambasadorilor acestora la Bucureşti. Ultimii doi ambasadori americani în România, Nicholas Taubman şi Mark Gittenstein, au făcut chiar o pasiune pentru şefii băsişti de la Procuratura Generală, DNA, ANI şi CSM. Oare, chiar cred apostolii şi proconsulii Occidentului că în România a fost realizată modernizarea statului, prin reforma justiţiei şi edificarea statului de drept, cu oameni născuţi şi crescuţi în puful nomenclaturii comuniste îndoctrinate şi opresive? În realitate, cu astfel de oameni au fost reînviate practicile bolşevice din tinereţea părinţilor lor. Este evident că aceşti oameni au fost îndoctrinaţi de mici într-un spirit totalitar de care nu se mai pot dezbăra. Diferenţa este că părinţii şi-au găsit tătucul în preşedintele dictator Nicolae Ceauşescu, iar odraslele lor l-au găsit în preşedintele jucător Traian Băsescu.
P.S.: Conexiuni apropiate cu numenclarura comunistă şi cu fosta Securitate au şi unii şefi de servicii secrete promovaţi de preşedintele Traian Băsescu. Astfel, tatăl directorului SRI, George Maior, profesorul universitar Liviu Maior, a fost lider al organizaţiei PCR din Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Primul său adjunct, generalul Florian Coldea (omul de încredere al lui Traian Băsescu şi şeful de facto al SRI) este nepotul colonelului de securitate Dan Gheorghe, locţiitor al comandantului USLA în decembrie 1989, ulterior avansat general şi promovat şef al serviciului secret al Ministerului de Interne (UM0215) şi şef al Departamentului pentru Apărarea Constituţiei (în realitate, departament de poliţie politică) din SRI. Tatăl generalului Silviu Predoiu, primul adjunct al directorului SIE (omul de încredere a lui Traian Băsescu şi şeful de facto al serviciului de spionaj), a fost ofiţer de securitate, avansat până la gradul de colonel, şi a deţinut funcţiile de şef al Serviciului de Contrainformaţii al Inspectoratului General al Miliţiei şi de şef al Inspectoratului Judeţean de Miliţie şi Securitate Giurgiu în timpul regimului comunist. Generalul Alexandru Buruian, locţiitorul pe probleme de informaţii (a se traduce poliţie politică) a şefului SPP şi omul de încredere a lui Traian Băsescu din acest serviciu, a fost prim-secretar UTC la Academia Militară înainte de Revoluţia din decembrie 1989. Alte argumente că nici o promovare în fruntea instituţiilor de forţă nu a fost pur întâmplătoare în regimul autocrat şi clientelar a lui Traian Băsescu.
romaniaregala 