Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918


cropped-7897a-familiaregala1.jpgȘirul de reforme inițiate de Cuza și venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atât de sprijinul Franței cât și cel al Prusiei, a făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România.

Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.

 

Anunțuri

Monarhiile domina Europa ca si nivel de trai.


Ţările din Europa în care se trăieşte cel mai bine

Ţara europeană în care se trăieşte cel mai bine este Luxemburg, având un PIB per capita de 62.000 de euro, cu 10.000 de euro mai mare decât Norvegia, ţara situată pe locul doi în clasament, potrivit informaţiilor Eurostast.

Topul este continuat de Elveţia, cu un PIB de 45.000 de euro pe cap de locuitor, Islanda, cu 43.000 de euro şi Danemarca, cu 37.200 de euro.

România şi Bulgaria sunt codaşii Europei la PIB per capita, cu 4.800 de euro şi respectiv 3.800 de euro pe cap de locuitor.

Oameni buni.


Avem acum sansa sa schimbam cu adevarat ceva in Romania. Toti ne plangem ca traim in tara asta iar conducatorii ei sunt jegosi. Cum de s-a ajuns aici? Ce va asteptati de la niste fosti comunisti si securisti, oameni fara de Dumnezeu, sa aveti decat un capitalism salbatic? Am ajuns sclavi in propria tara! Am pierdut odata ocazia de a indrepta lucrurile si de a fi mandrii de tara noastra, in anii ’90 cand n-am stiut sa ne recunoastem domnii, orbiti de propaganda fesenista. Intre timp mafia securista a furat tot ce se putea fura si s-a infiltrat in toate partidele, facandu-ne astazi sa nu mai avem cu cine vota. Fac apel la voi aceia care ati primit pe Regele Mihai asa cum se cuvenea iesind in strada cu sutele de mii, la aceia care mai cred ca Romania mai are o sansa, sa va amintiti ca o societate normala nu se poate baza decat pe bun simt. Am facut o gaura in drapel ca sa dispara Republica Socialista, dar am transformat-o in Republica Mafiota. Haideti s-o mai facem odata sa suspendam Republica cu totul, macar pana la urmatoarele alegeri. Sa reinfiintam Regatul Romaniei pentru respect si prosperitate. Niciodata nu e prea tarziu! Sa reinvatam ce inseamna respectul legii si bunul simt de la un batran. Sa ne intoarcem la Dumnezeu condusi in glorie de Regele nostru! MONARHIA SALVEAZA ROMANIA! REGELE MIHAI!

Întoarcerea Regelui Mihai


regele mihai Întoarcerea Regelui Mihai

Născut la 25 octombrie 1921, Mihai I, Rege al României, Principe al Romaniei, fost Principe al Casei Regale Hohenzollern, a fost suveran al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. Este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii și văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a. Mihai este una dintre ultimele figuri publice în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Mihai a devenit pentru prima dată rege al României după moartea bunicului său Ferdinand, în urma renunțării la tron a lui Carol al II-lea din decembrie 1925.

Detronat de tatăl său, după doar trei ani de domnie sub regență, a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea forțată a lui Carol al II-lea, domnind peste regimul progerman al mareșalului Ion Antonescu. Din 1941, regele Mihai a fost mareșal al României. La 10 mai 1941, de ziua națională a României, prin decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost înălțat la gradul de mareșal, bastonul fiindu-i înmânat de conducătorul statului.

După colaborarea României cu Germania în al Doilea Război Mondial și după ce forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a organizat la 23 august 1944 arestarea lui Antonescu. S-a opus guvernelor prosovietice din anii 1945-1946. A fost constrâns să abdice la 30 decembrie 1947 și s-a stabilit la Versoix (Elveția). Revenirea sa în țară nu a fost permisă până în 1997. La 25 octombrie 2011, în ziua când a împlinit 90 de ani, Regele Mihai s-a adresat Parlamentului României. Monarhul nu mai vorbise în faţa Parlamentului de 65 de ani.

Principele Nicolae: Daca poporul imi cere, voi fi pregatit sa fiu rege


Principele Nicolae al Romaniei

Principele Nicolae crede ca Romania este o tara care are extrem de mult de oferit si spune ca, daca poporul roman i-ar cere, este pregatit pentru a fi rege. Nepotul regelui Mihai s-a mutat definitiv in Romania in urma cu doi ani, dupa ce si-a finalizat studiile la Londra. „Nu m-am simtit niciodata britanic. Pot spune cu mandrie ca sunt roman”, sustine acesta, intr-un interviu pentru Gandul. Al treilea in linia succesiunii la tronul Romaniei, dupa principesa Margareta si mama sa, principesa Elena, principele Nicolae spune ca viata sa a inceput sa se schimbe dupa ce s-a mutat in tara. „Numai dupa sosirea aici si preluarea responsabilitatilor, viata mea a inceput sa se schimbe. Acceptarea titlului a fost un pas urias in viata mea si mi-au trebuit cativa ani sa iau aceasta decizie si sa imi dau seama daca este o alegere inteleapta atat pentru tara mea, pentru familia mea, cat si pentru mine. In decembrie 2009, am luat decizia …

Regele Mihai a prevenit transformarea României în câmp de război


Regele Mihai a reușit, în urmă cu 70 de ani, să prevină transformarea României în câmp de război, dovedind curaj, determinare și responsabilitate față de destinul țării.

„În acest moment aniversar se cuvine să evocăm odată în plus rolul personal al Majestăţii Sale Regele Mihai I al României care în acel ceas de cumpănă, în calitate de şef al statului, și-a asumat responsabilităţi uriaşe dovedind curaj, determinare şi responsabilitate faţă de destinul ţării. Mesajul personal lansat către toţi românii de Majestatea Sa acum 70 de ani a întrunit din primul moment asentimentul întregului popor, în timp ce eroica armată română, în integralitatea sa, a făcut din prima clipă dovada că este gata să-şi verse sângele pentru ţară. În acel moment, prin intervenţia sa, Suveranul a creat premisele pentru reîntregirea hotarului de vest şi a reuşit să prevină transformarea României în câmp de război. În acelaşi timp, acţiunea hotărâtă a ţării noastre a contribuit la scurtarea semnificativă a războiului, scutind de imense suferinţe toate popoarele Europei”, afirmă Tăriceanu în mesajul său.

„De-a lungul timpului, adevărata semnificaţie a evenimentelor de la 23 august 1944 a fost mult denaturată. Aşa cum este știut, regimul totalitar comunist a oferit o falsă versiune despre acest moment şi de aceea adresez acum o chemare către toţi cei interesaţi de istorie să îşi aducă contribuţia la recuperarea adevărului despre evenimentele de acum 70 de ani. Depinde de noi toţi ca fiecare dintre cetățenii români să cunoască importanţa unui demers care a salvat România dintr-o situaţie ce ar fi putut avea consecinţe dezastruoase. În contextul unor ani extrem de dificili pentru România şi pentru întreaga Europă, într-un moment în care geografia aşezase ţara noastră în mijlocul luptei dintre marile totalitarisme ale secolului XX, cel nazist şi cel comunist, Majestatea Sa Regele Mihai I rămâne în istoria noastră un reper al luptei pentru libertate şi pentru democraţie. Devenind imediat după 23 august 1944 un simbol al luptei împotriva comunizării ţării, continuând mai apoi, din exil, eforturile pentru eliberarea României, având după 1989 o contribuţie de anvergură la democratizarea României şi la integrarea sa euro-atlantică, Majestatea Sa Regele, reprezintă şi astăzi un reper moral şi o personalitate unificatoare a poporului român”

10 Citate ale Majestatii Sale Regele Mihai I al Romaniei


 

Citate Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei

  1. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos.

  2. Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea.

  3. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.

  4. Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. 

  5. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

  6. Dacă oamenii vor să mă întorc înapoi, mă voi întoarce înapoi. Românii au suferit destul şi au dreptul de a fi consultaţi în ceea ce le priveşte viitorul.

  7. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie.

  8. Copiii și tinerii țării au astăzi o viață fără granițe. În fața computerelor sau călătorind pe cinci continente, fără niciun complex de inferioritate, ei sunt acea parte a României care ne așază la nivel de egalitate cu orice altă țară a lumii.

  9. Mulțumesc părinților și profesorilor care, prin sacrificiu personal, dau copiilor lor un viitor așa cum nicio altă generație trecută de români nu a putut avea.

  10. Vom avea o șansă în viitor doar dacă ne vom asuma propria noastră răspundere. Nu va veni nimeni de altundeva să ne ofere binele.

CHIAR SUNTEM ATAT DE NAIVI CA SA-I MAI VOTAM. CITITI ACEASTA POSTARE.


Victor Ponta şi Dorin Cocoş
Ce avocat cinstit au avut Udrea şi Cocoş
O stenogramă a discuției între Victor Ponta şi consortul Cucoanei

Interceptarea de mai jos, din data de 16 Iulie 2008, între Dorin Cocoş şi Victor Ponta, a fost prinsă în dosarul cauzei Alro, aflat acum câţiva ani în instanţă, scrie jurnalista Sorina Matei pe blogul personal. Numărul de telefon apelat de Dorin Cocoş este cel al lui Victor Ponta. Discuţia dintre cei doi are loc la două săptămâni după ce procurorul obţinuse la de Curtea Supremă de Justiţie autorizaţia de incerceptare. Iar totul a fost declasificat după două luni.

Victor Ponta se afla în acea zi la Sibiu unde urma să participe la Raliul Sibiului. Victor Ponta- copilot, Edwin Keleti- pilot în Echipajul 99,aşa cum arată referinţele din acea dată despre Raliul Sibiului.

Din discuţia destul de sibilinică reiese totuşi că Dorin Cocoş avea de rezolvat „o chestie” cu „asociatul” lui Victor Ponta care se afla în acea zi în Austria, chestie cu care până atunci asociatul lui Ponta nu fusese de acord, motiv pentru care chiar îl înjurase pe Victor Ponta.

„Asociatului” lui Ponta „din nou i s-a trimis chestia aia” şi acum ar fi trebuit să trimită „chestia„, „de data asta„, „aşa cum trebuie„. Ca atare, Victor Ponta se declară de acord să-i stabilească o întâlnire lui Dorin Cocoş cu „asociatul”. În plus, Victor Ponta este de acord şi cu solicitarea lui Dorin Cocoş de a-i transmite „asociatului” următoarele: „Bă, dacă-ţi vine chestia aia nu o face până mâine. Ţine-o pe loc până mâine, poimâine, când discutăm„.

Pe lângă nota criptică, ascunsă a discuţiei, important de subliniat este şi tonul familiar al conversaţiei dintre cei doi, relaţia de subordonare a lui Victor Ponta faţă de Dorin Cocoş, apelativul „domnu’ preşedinte” pe care Dorin Cocoş îl foloseşte în discuţia cu Victor Ponta dar şi concluzia: „OK! Bine. Aşa facem!”

În iulie 2008, Victor Ponta era deputat PSD, vicepreşedinte al PSD, nu avea funcţie guvernamentală şi abia în Februarie 2010 a devenit preşedinte al PSD.

Dorin Cocoş era la acea vreme soţul Elenei Udrea.

Elena Udrea era în Iulie 2008 secretar executiv PDL.

Aşa a început totul.

Victor Ponta către dorin Cocoş: Hai să o rezolvi și tu!”

Victor Ponta: „Da, domnu’ director!

Dorin Cocoș: „Domnu’ președinte, ce faci?”

Victor Ponta: „Ordonați! Sunt la Sibiu”

Dorin Cocoș: „Poate îl suni și tu pe asociatul tău, spune-i că din nou i s-a trimis chestia aia. Poate de data asta o trimite cum trebuie

Victor Ponta: „E plecat în Austria. Când se întoarce”

Dorin Cocoș: „Te rog io…”

Victor Ponta: „Eu îl rog, dar te rog și pe tine să te duci să dați o mână…”

Dorin Cocoș: „Dăm o mână, dar uite, spune-i că am acuma nevoie de chestia aia”

Victor Ponta: „Io îi spun, dar vreau să te duci să-i spui și tu”

Dorin Cocoș: „Îi spun și eu, dar…”

Victor Ponta: „Că eu i-am spus și… A fost atât de reticent încât n-am înțeles care e problema, știi?”

Dorin Cocoș: „Da mă! OK!”

Victor Ponta: „Și mamă cum m-a înjurat el pe mine, la mine în birou și nu știu ce… Deci te rog eu… Hai să o rezolvi și tu!”

PRELUARE ARTICOL

http://www.cotidianul.ro/o-stenograma-a-discutiei-intre-victor-ponta-si-consortul-cucoanei-245721/

 

Dumnezeu ne-a binecuvântat ca regat și noi ne-am adus un mare blestem prin republică.


Domniile celor patru regi sunt legate de toate marile momente ale României moderne. De la venirea lui Carol, în 1866, ţara este guvernată de o constituţie liberală. La 10 Mai 1877, România îşi declară independenţa, iar după luptele de la Plevna sau Griviţa, independenţa este recunoscută la Berlin.

Iar după Primul Război Mondial, România obţine la Paris confirmarea graniţelor ei istorice. Totul este susţinut de o economie din ce în ce mai puternică, dar şi de o preocupare constantă pentru educaţie şi cultură.
Pe 10 mai 1881, la exact 15 ani de la venirea lui Carol în România, are loc, în sala tronului din Palatul Regal, încoronarea sa ca rege. România devine, astfel, un regat condus de una dintre cele mai puternice dinastii ale Europei. La dorința lui Carol I coroana nu este făcută din aur, ci din oțelul unui tun capturat cu patru ani în urmă la Plevna.
„Regatul este un moment care încununează prima etapă a domniei lui Carol I, un fel de recunoaştere a noului rol, loc pe care România îl ocupa în această parte de Europă”, spune istoricul Armand Goșu.
Pentru România începe o perioadă de stabilitate politică și de prosperitate economică. Ţara este construită aproape de la zero. Când ajunsese pe aceste meleaguri, în 1866, Carol a descoperit o ţară aflată la marginea civilizaţiei. Printre primele însemnări pe care le-a făcut în jurnal se numără şi o descriere sumară, dar elocventă, a specificului local: sate sărace, oraşe mici, amărâte, drumuri desfundate şi praf, mult praf. În România nu existau căi ferate, nu existau porturi. Transportul se făcea călare sau cu trăsura.
Una dintre primele griji ale lui Carol I, odată ajuns în noua sa ţară, a fost să se apuce de construit căi de comunicaţie şi de transport. Astfel, după numai trei ani este inaugurată prima cale ferată din România, care lega Bucureştiul de Giurgiu. Din gara Filaret a plecat primul tren pe 19 octombrie 1869. Carol se afla la bord. După 16 ani, România ajunge să bată recorduri în domeniu. În 1895 este inaugurat podul peste Dunăre de la Cernavodă, construit de Anghel Saligny. Era cel mai lung pod din Europa.
Încet, încet, Bucureştiul se transformă în Micul Paris al Estului. Se construiesc unele dintre cele mai frumoase clădiri din capitală, bineînţeles, de inspiraţie franceză: Ateneul Român, Palatul CEC, Palatul Poştelor, azi muzeul de istorie sau Palatul de Justiţie. În 1871, pe străzile Capitalei încep să circule primele tramvaie trase de cai, iar în 1882 se introduce iluminatul public electric. Este perioada în care cultura cunoaște un avânt fără precedent, este epoca lui Eminescu, Creangă și Caragiale.
Într-un secol în care libertatea de exprimare era mai mult o excepţie decât o regulă, în România presa avea libertate absolută. Până acum am avut obiceiul de a ne duce să căutăm exemple şi lecţii de bună politică în Anglia sau America. Astăzi, iată, un mic popor născut ieri vine să ne arate cum se guvernează. În momentul când îşi mobilizează armata, România proclamă ce? Starea de asediu? Nu! Ea proclamă libertatea absolută a presei! scriau, la 1876, ziarele din Franţa. Preluare de pe digi24:

Învăţământ şi educaţie


Educaţia civică a fost o formă perversă de propagandă comunistă. Nu ne-a spus nimeni nimic despre formele de guvernământ şi, de aceea, mulţi români se sperie de cuvintele REGAT, REGE, MONARHIE CONSTITUŢIONALĂ.

Educaţia civică a fost o formă perversă de propagandă comunistă. Nu ne-a spus nimeni nimic despre formele de guvernământ şi, de aceea, mulţi români se sperie de cuvintele REGAT, REGE, MONARHIE CONSTITUŢIONALĂ. Mai mult, prea puţini români ştiu cine şi de ce ne-a adus REPUBLICA în ţară. Nu ne-a spus nimeni nimic despre doctrinele politice şi azi mulţi români, când aud de creştin-democraţie, liberalism sau  socialism nu înţeleg nimic. Azi, prea puţini români ştiu ce este cu adevărat democraţia, pentru că nicăieri n-au primit educaţie în acest sens. Să ne mai mire că singurele personalităţi politice contemporane, Corneliu Coposu şi Ion Raţiu,  au venit cu educaţia antebelică? Nu ne-a spus nouă şi nu le spune nimeni copiilor de azi că a fi mai bun în meseria sau în profesia ta este un act de patriotism, că dezvoltarea ţării ţi se poate datora şi avem concepţia păguboasă „ lasă că merge!”