Cine parte parte-si face face sau cine poate, cine poate oase roade cine nu nici carne moale explicatie.


Superimunitate pentru parlamentari și președinte, votată de Legislativ

Camera Deputaților a adoptat marți un proiect de lege prin care parlamentarii şi preşedintele sunt scoși din categoria funcționarilor publici. Astfel că, șeful statului și membrii Legislativului nu vor mai putea fi anchetaţi pentru conflict de interese, definit în Codul Penal drept faptă a funcţionarului public.

Superimunitate pentru parlamentari și președinte, votată de Legislativ

Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul Penal, privind conflictul de interese, definit drept „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.

Șeful ANI: Se va crea o super-imunitate

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate Horia Georgescu, a postat pe pagina de Facebook, înaintea votului din Parlament privind proiectul de lege, un mesaj în care transmite că „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.

„Este o iniţiativă care, dacă va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectând iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO”, a mai scris Georgescu pe reţeaua de socializare.

Proiectul, votat fără dezbatere în plen

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente, scrie Mediafax.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

Conform raportului, la şedinţa comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 27 membri, iar raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 4 abţineri. Proiectul nu a fost dezbătut în plen, fiind trecut direct la vot final.

Astfel, raportul propus de Comisia juridică a fost adoptat cu 240 voturi „pentru”, 57 de voturi „împotrivă” şi 4 abţineri. Camera Deputaţilor este forul decizional la acest proiect.

 

Liber la banul public, liber la contractele cu statul.


Parlamentarii şi preşedintele nu vor mai putea fi anchetaţi pentru conflict de interese

Parlamentarii şi preşedintele nu vor mai putea fi anchetaţi pentru conflict de interese, definit în Codul penal drept faptă a funcţionarului public, după ce au fost scoşi din această categorie, printr-un proiect de lege adoptat marţi de Parlament.

 

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul penal.

Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a postat, marţi, pe Facebook, înaintea votului din Parlament privind proiectul de lege, un mesaj în care arată că „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.

 

„Este o iniţiativă care, dacă va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectând iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO”, a mai scris Georgescu pe reţeaua de socializare.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Conform raportului, obţinut de MEDIAFAX, printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

Conform raportului, la şedinţa comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 27 membri, iar raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar 4 abţineri.

Proiectul nu a fost dezbătut în plen, fiind trecut direct la vot final.

Astfel, raportul propus de Comisia juridică a fost adoptat cu 240 voturi „pentru”, 57 de voturi „împotrivă” şi 4 abţineri.

Camera Deputaţilor este forul decizional la acest proiect.

Chiar credeti ca cei pe care ii tot sustineti de 23 de ani va vor binele?


Cine sunt marii beneficiari ai grațierii propuse de parlamentari

Deputații au, marți, pe masă proiectul de lege prin care ar putea fi eliberați toți infractorii care au primit până în 7 ani de închisoare cu executare. 

Cine sunt marii beneficiari ai grațierii propuse de parlamentari

Printre marii beneficiari ai acestei legi, dacă aceasta ar trece de deputați și de Traian Băsescu, se numără Cătălin Voicu (7 ani), fostul secretar de stat Emilian Cutean (5 ani) și George Becali (3 ani).

Propunerea legislativă vine din partea PSD. Liberalii resping acest proiect. Nici liderii USL nu sunt de acord. Victor Ponta și Crin Antonescu resping proiectul.

Camera Deputaților este for decizional în acest caz. Proiectul fusese respins inițial în Senat. În 4 iunie, comisia din Camera Deputaților i-a dat, însă, aviz pozitiv.

Chiar atat de inumani am devenit ca si popor? va tot invitam sa dam impreuna o alta fata Romaniei, sa veniti alaturi de noi si nu raspundeti pozitiv.


Copii români care au pierdut lupta cu viața. “Este DUREROS”

An de an, la nivelul Capitalei, sunt înregistrate sute de cazuri de bebeluși care se nasc prematur, micuții având nevoie de protecție pentru a se putea dezvolta așa cum trebuie.

Copii români care au pierdut lupta cu viața. “Este DUREROS”Printre instituțiile care au nevoie urgentă de suport se numără Maternitatea Bucur. Aici, din 2480 de nașteri înregistrate anul trecut, 327 au fost nașteri premature, fiind nevoie de un incubator nou care va fi un ajutor atât pentru cadrele medicale din secția de nou născuți, cât și pentru copii și mamele lor.

Maternitatea Bucur este beneficiara primei donații din cadrul campaniei “Grijă pentru copii”, lansată de Dorna alături de asociația Salvați Copiii, în toamna acestui an. Noul incubator este primul echipament medical pe care instituția îl primește  în ultimii cinci ani.

“1812 copii au pierdut lupta cu viața”

Copii români care au pierdut lupta cu viața. “Este DUREROS”“Mulțumim Dorna pentru că s-a alăturat campaniei noastre de salvare a copiilor nou-născuți. Împreună vom putea să continuăm modernizarea și dotarea maternităților care au nevoie de sprijinul nostru pentru a oferi o șansă la viață pentru copiii născuți prematur. 1812 copii au pierdut lupta cu viața, înainte să împlinească vârsta de 1 an. Dorim să schimbăm această statistică dureroasă! Până acum, Salvați Copiii a reușit, prin generozitatea susținătorilor și companiilor să doteze cu echipamente performante 15 maternități din România și continuăm”, a spus Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii.

“Echipamentul este extrem de util”

“Mulțumim Asociației Salvați Copiii și Dorna pentru incubatorul primit, este primul echipament de care beneficiem după multă vreme. Orice copil născut înainte de termen are nevoie de căldură, de un incubator, cu atât mai mult cei din terapie intensivă. Echipamentul primit astăzi este extrem de util de cadrelor medicale din secția noastră, dar în primul rând copiiilor pe care îi îngrijim”, a punctat Dr. Niculina Licuța Novaseliv, șef secție neontologie, Maternitatea Bucur.

Dorna a lansat campania “Grijă pentru copii” în toamna acestui an, cu scopul de a dota cu echipamente de specialitate cât mai multe maternități din România, ajutând astfel la îngrijirea nou născuților prematur.

În România, conform datelor statistice, unul din zece copii se naște prematur, având nevoie de atenție specială de la primele ore de viață.

preluare dcnews