România a făcut și ea un pas important prin Manifestul Regal

Posibilitatea instituirii monarhiei constituționale în România are din ce în ce mai mulți adepți, Casa Regală fiind văzută ca o îmunătățire a imaginii pe plan extern, dar și ca un element de coeziune pe plan intern, care ar putea să mai atenueze lupta politică permanentă. În acest sens, vă prezentăm o analiză din Manifestul Regal:

România este la ora actuală un stat fără un proiect pentru dezvoltare durabilă. Fiecare preşedinte îşi fixează la începutul mandatului o agendă, care de cele mai multe ori nu este dusă până la capăt în cursul mandatului de patru sau cinci ani. Preşedintele succesor are propria agendă de îndeplinit, astfel că activităţile iniţiate de preşedintele anterior rămân nefinalizate şi deci fără impact în dezvoltare.

În acest spirit, Casa Regală a României a realizat un pas înainte în anul 2007 când a publicat documentul România – O viziune pe 30 de ani, care cuprinde o strategie concentrată pe două perioade ale dezvoltării, 2007-2017 şi 2017-2037.

Și încheiem cu declarația Regelui Mihai I al României: „Cea mai frumoasă coroană regală este încrederea şi dragostea românilor, iar valoarea ei stă în propriile merite ale României.”

Monarhul are puterea de a sfătui şi de a încuraja partidele care se perindă la guvernare, în direcţia continuării proiectelor majore de construcţie sustenabilă a statului. Deşi nu poate aduce direct prosperitate ţării, el poate acţiona ca îndrumător pentru a se asigura o transpunere coerentă, înlănţuită şi cu efecte durabile ale diferitelor agende politice. Din acest punct de vedere, instituţia monarhiei este un element constant pe scena politică.

 

Muntenegru, la un pas de monarhie 

Casa Regală Petrović-Njegoš condusă de principele Nicolae al II-lea al Muntenegrului a fost restaurată la o poziție importantă în viața politică și culturală. Independent de Serbia din anul 2006, Muntenegru a stabilit în Parlament drepturile și privilegile principelui Nicolae și ale Casei Regale. Acesta este primul pas înspre restaurarea monarhiei, căci este prevăzut un buget anual, reședință la palatul Petrović și reprezentarea Muntenegrului în străinătate, prin vizite oficiale, dar și responsabilități în promovarea culturii. De alfel, simbolurile Casei Regale au fost adoptate în crearea noului stat, ceea ce îi determină pe analiști să spună că următorul pas este declararea monarhiei constituționale.

 

 

Peste 64% din sârbi vor monarhie constituțională

Sârbii sprijină clar abolirea sistemului republican și înocuirea acestuia cu monarhia constituțională, conform unui sondaj al ziarului Blic. Astfel, 64% este procentul de susținere a monarhiei. Niciun partid nu a putut strânge un asemenea procent de încredere publică. Sârbii au și o asociație care promovează monarhia, Asociația Regatului Sârb, care are zeci de mii de membri și peste 50 de sedii în toată țara. Fiul regelui Petre al II-lea, Alexandru a pus piciorul prima dată pe pământ iugoslav în 1991, dar s-a instalat acolo abia după căderea dictaturii lui Slobodan Milošević în anul 2000. Un an mai târziu i s-a oferit naționalitatea iugoslavă și i s-au înapoiat proprietățile confiscate pe vremea comunismului. Principele Alexandru este inclus în diverse acte oficiale, iar majoritatea partidelor parlamentare ar accepta o eventuală restaurare monarhică. Biserica Ortodoxă Sârbă susține și ea monarhia. Casa Regală are conexiuni cu cea a Greciei, a Spaniei și a Marii Britanii).