BBC numara o biserica noua la 3 zile in Romania. HARTA tarii de „Doamne Ajuta” fara scoli si spitale

„La fiecare 3 zile, o biserica e construita in Romania!” spun britanicii de la BBC. Jurnalistii straini fac o paralela intre saracia in care traim, desi suntem in UE si sumele mari care se cheltuiesc pentru construirea unor noi si noi lacasuri de cult.

„De la inlaturarea de la putere a lui Nicolae Ceausescu, in Revolutia din 1989, religia a castigat tot mai mult teren in Romania. Principalul beneficiar in urma acestui fenomen este Biserica Ortodoxa Romana. In toata tara au aparut multe biserici noi, in ritm de una la fiecare trei zile”. Cu aceasta statistica isi incep reportajul jurnalistii BBC.

Jurnalistii de la BBC sustin ca Biserica Ortodoxa Romana „absoarbe” milioane de euro de la stat, in ciuda faptului ca economia nu merge bine.

„Romania este una dintre cele mai sarace tari din UE. Cu toate acestea, in ultimii ani, politicienii romani – atat de pe plan local cat si national – au alocat multi bani din bugetul de stat pentru construirea a mii de biserici noi.

Aceasta include si donarea a 11 hectare de teren in inima Capitalei, pentru ridicarea unei noi catedrale, la un pas de enorma Casa a Poporului, construita de Ceausescu”, spun jurnalistii britanici in reportaj.

Catedrala Mantuirii Neamului va fi cea mai mare constructie bisericeasca ridicata vreodata in Romania, iar nota de plata va fi pe masura: 400 de milioane de lei.

Pana atunci, un palat opulent ar putea fi considerata si Catedrala Sfanta Vineri din Zalau, ridicata de Episcopia Salajului.

Altarul este suflat cu aur, iar candelabrul, adus din Grecia, este turnat in bronz aurit si cristal.

„La Patriarhia din centrul Bucurestiului isi au birourile capii Bisericii Ortodoxe Romane. Au reputatia secretomaniei. Am incercat de mai multe ori sa obtinem cateva raspunsuri de la ei cu privire la bogatia si influenta BOR. Au refuzat insa sa ne acorde un interviu”, spune jurnalista Tessa Dunlop, de la BBC.

Reprezentantii Patriarhiei sustin ca reportajul celor de la BBC este o incercare de manipulare si ca banii investiti in lacasurile de cult provin, in mare parte, din donatii si nu de la stat.

„Dupa anul 1990, la initiativa comunitatilor de credinciosi din intreaga tara si cu sprijinul autoritatilor locale, au fost construite sau se afla in diferite stadii de executie, aproximativ 2000 de lacasuri de cult, deoarece cele deja existente s-au dovedit neincapatoare pentru numarul mare de crestini ortodocsi care participa la sfintele slujbe.

Construirea, pictarea si intretinerea acestora sunt sustinute financiar in cea mai mare parte de comunitatile parohiale, care sunt si principalii lor beneficiari”, se arata intr-un comunicat al BOR.

Potrivit datelor de la Secretariatul de Stat pentru Culte, cifra totala a lacasurilor de cult a ajuns la 18.429. Dintre acestea, aproape 70% apartin Bisericii Ortodoxe Romane.

Transilvania furată (IV) Un judecător din Sfântu Gheorghe „taie şi spânzură” prin pădurile din Carpaţi

Reţeta îmbogăţirii peste noapte

Beneficiind de o sentinţă dată de preşedintele Tribunalului Covasna, Ordog Lorand Andras, şi de lipsa de acţiune a unor autorităţi din judeţul Buzău, Ceteraş Gheorghe, un cetăţean din judeţul Buzău, a devenit peste noapte proprietarul a peste 12.000 ha de pădure în cele două judeţe.

Cele aproximativ 12 mii hectare de pădure au aparţinut până în anul 1948, când a fost naţionalizată, „Societăţii Ardelene pentru Industrie Forestieră Comandău”, al cărei patrimoniu s-a dat peste cap să-l recupereze Poenaru Gheorghe, un pensionar din Bucureşti al cărui tată deţinuse 9% din acţiunile societăţii.

Pentru a-şi creşte şansele de a obţine prin justiţie întreg patrimoniul societăţii desfiinţate în 1948, Poenaru Gheorghe a înfiinţat chiar şi o firmă cu un nume asemănător – S.C. „Forestiera Ardeleană” S.R.L., dar comisiile locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din Zagon (judeţul Covasna) şi din Gura Teghii (judeţul Buzău) au sesizat neregulile şi au propus comisiilor judeţene de profil invalidarea cererilor de reconstituire depuse de către Poenaru Gheorghe.

Hotărârile comisiilor judeţene au fost atacate în instanţă, atât fondul, cât şi recursul fiind respinse de către instanţele covăsnene şi buzoiene, reţinându-se faptul că S.C. „Forestiera Ardeleană” S.R.L. nu este continuatoarea societăţii iniţiale (lucru, de altfel, evident pentru oricine), iar procentul de 9% deţinut de tatăl lui Poenaru Gheorghe nu poate justifica pretenţia asupra întregului patrimoniu al „Societăţii Ardelene pentru Industrie Forestieră Comandău”.

În 2011, Poenaru Gheorghe a înstrăinat către Ceteraş Gheorghe drepturile litigioase ale S.C. „Forestiera Ardeleană” SRL în schimbul a 160.000 euro şi – ca prin minune – s-a schimbat şi norocul acestei firme în justiţie, societatea primind câştig de cauză în judeţul Buzău, prin sentinţa nr. 706/12.04.2011, Judecătoria Pătârlagele dispunând reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5.132,29 ha pădure. La câteva zile după ce Ceteraş Gheorghe a primit de la Prefectura Buzău certificatul de împroprietărire, acesta a şi vândut terenurile câştigate la un preţ de 20 de milioane de euro unei firme germane.

În judeţul Covasna, Ceteraş Gheorghe a pierdut bătălia la Judecătoria Târgu Secuiesc – unde solicita (în dosarul nr. 1895/322/2011) reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 5.757 ha de pe raza judeţului Covasna, sub pretextul logic că SC „Ardeleana Forestieră” SRL nu avea calitate procesual activă (adică identitatea de denumire, patrimoniul, obiectul de activitate, forma de organizare nu sunt comune cu societatea iniţială). Ceteraş Gheorghe a atacat sentinţa Judecătoriei Târgu Secuiesc la Tribunalul Covasna, unde Ordog Lorand Andras – acelaşi judecător care a restituit şi cele 43.000 (!!!) de hectare de pădure unui descendent de gradul 5 al familiei Ghika [vezi Transilvania furată (III)] -, preşedintele acestei instanţe, a obligat Comisia Judeţeană Covasna pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin Decizia Civilă nr. 536/R/2012 să reconstituie în favoarea cesionarului Ceteraş Gheorghe suprafaţa de 5.666 ha pădure.

Nume de cod – Ordog Lorand Andras

Orăşteanu Nicolae a fost şi el unul dintre judecătorii care au dat decizia în dosar.

Iată dialogul dintre judecător şi jurnalistul de investigaţii Alex Dima:

„Am decis acest lucru, întrucât am stabilit că Societatea Forestiera Ardeleană SRL este continuatoarea în drepturi a Societăţii Ardeleana pentru Industrie Forestieră din anul 1927. O atare concluzie am tras-o ca urmare a celor stabilite prin sentinţa 5…din 12/04/2011 a Judecătoriei Pătârlagele, irevocabilă prin nerecurare, această instanţă stabilind cu putere de lucru judecat că SC Forestiera Ardeleană este o formă asociativă echivalentă cu cea iniţală…

Dvs. v-aţi bazat pe decizia de la Pătârlagele?

Da. Am primit acea sentinţă devenită irevocabilă ca fiind una intrată în puterea lucrului judecat care nu poate fi ignorată de către o altă instanţă. Cu alte cuvinte, noi nu puteam pune în discuţie ceea ce a decis altă instanţă.

Dacă era greşită cea de la Pătârlagele?

Deci, hotărârea se prezumă că exprimă adevărul. E o prezumţie absolută că exprimă adevărul. Înţelegeţi? Deci eu nu pot să contrazic un alt judecător câtă vreme hotărârea lui este irevocabilă. Dacă el a stabilit că societatea este continuatoarea celei de faţă în condiţiile în care judecătorul şi-a manifestat… în condiţiile în care a studiat statul, actul constitutiv…

Dvs. le-aţi mai studiat?

Actul constitutiv? Evident, că erau depuse la dosar, erau depuse, da, da…

Şi rezulta acelaşi lucru?

Păi, nu prea rezulta acelaşi lucru. Nu prea rezulta acelaşi lucru. Însă… nu puteam să ignor o hotărâre de principiu irevocabilă. Pentru că e un principiu de drept care spune că ceea ce s-a judecat în mod irevocabil exprimă adevărul. Deci eu n-aş fi putut să contrazic.

Dar dacă stabileaţi că nu e moştenitor, ce s-ar fi întâmplat?

N-aş fi putut. Nu mă lasă logica juridică.

Vă întrebam pentru că a mai fost dată o decizie în luna mai la Târgul Secuiesc în care ei zic că nu sunt… le-a respins.

Nu. Este vorba de decizia Tribunalului Târgul Secuiesc pe care Tribunalul Covasna a recurat-o şi pe care Tribunalul Covasna a modificat-o şi a produs decizia.

Asta vă întreb. Nu puteaţi să o luaţi pe cea de la Târgul Secuiesc drept exemplu?

Păi, Judecătoaria Târgul Secuiesc a spus că societatea… Judecătoria Târgul Secuiesc şi-a axat motivarea pe faptul că societatea Forestiera Ardeleană nu poate să ceară retrocedarea unor suprafeţe forestiere, întrucât persoanele juridice nu sunt susceptibile de a dobândi pe cale de retrocedare. Deci Judecătoria Târgul Secuiesc a spus că doar persoanele fizice pot să recapete pădurea, persoanele juridice, nu. Noi am demonstrat acest lucru că şi persoanele juridice au posibilitatea să solicte retrocedarea.

Şi noi am considerat că hotărârea Pătârlagele fiind irevocabilă, o hotărâre prin care se constată continuare. Este irevocabilă prin nerecurare. Dacă dvs. vă puneţi în locul meu acum … mie mi se pare puţin ilogic. Pentru că ei au pornit de la 9 la sută, să zicem că aveau dreptul la 9 la sută, dar primesc sută la sută… Există o hotărâre judecătorească care îi face continuatori exclusivi.

Însă eu nu eram instanţă de control pentru Judecătoria Pătârlagele.

Bun. Şi în condiţiile astea nu puteaţi să daţi o decizie dreaptă şi adevărată?

Acuma cum să vă spun? Dreaptă şi adevărată care să înfrângă… aş fi trebuit să nesocotesc puterea de lucru judecat. Ăsta e sistemul de drept care se bazează pe puterea şi autoritatea de lucru judecat. Noi facem parte din marea famile romano-germanică.

Vă întreb altceva. Dacă intra din prima la dvs., dacă nu ajungea la Pătârlagele?

Eu nu cred că aş fi dat aceeaşi soluţie ca la Pătârlagele. Nu pot spune ce aş fi făcut… dar aşa cum spuneţi şi dvs. Dacă cineva are 9 la sută dintr-o societate şi acţionarii care au 9 la sută reînfiinţează o altă societate… e ilogic să primească sută la sută. Atunci nu vă pot spune, adică… ce vă zic… nu cred că aş… nu cred că trebuie să fii mare jurist să îţi dai seama că 9 la sută nu e egal cu sută la sută. Nu? Pentru asta… sunt ţinut şi nu numai eu… de puterea lucrului judecat.”

De-a râsu-plânsu!

Decizia instanţei supreme din Covasna este în mod clar contrară raţionamentului juridic, cu atât mai mult cu cât Ordog Lorand-Andras a respins în anul 2008 – relativ la începutul carierei – ca nefondat primul recurs al petenţilor (înaintea preluării drepturilor litigioase de către Ceteraş Gheorghe), în Decizia civilă nr. 66/R/2008 reţinând faptul că „Societatea Ardeleană pentru Industrie Forestieră” a fost naţionalizată iar bunurile din patrimoniul său au fost preluate de stat, excedând din acest punct de vedere domeniul de aplicare al Legii nr. 1/2000.

Cum este posibil ca, în decurs de câţiva ani, Ordog Lorand-Andras să-şi schimbe cu 180 de grade punctul de vedere într-un dosar care numai lipsit de importanţă nu este, asta dacă ne gândim numai la prejudiciile aduse statului român, care a fost văduvit astfel de peste 5.000 ha de pădure situate într-unul dintre cele mai avantajoase amplasamente din ţară?

Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că, după ce Ordog Lorand-Andras a dispus reconstituirea pădurilor din judeţul Covasna, Ceteraş Gheorghe a vândut, în data de 01.03.2013, terenurile obţinute unei firme cu capital german – „Prokon Hit Timber” SRL din Sibiu, cu punct de lucru şi în Ceahlău – în schimbul sumei de 24 milioane euro. Prokon mai cumpărase şi o parte din pădurile familiei Ghika, cu 18 milioane de euro, actul de vânzare-cumpărare fiind legalizat – coincidenţă? – la notariatul Ioanei Tăriceanu, fosta soţie a premierului Tăriceanu. Suma plătită? 100.000 de euro, după cum ne anunţă bunaziuaiasi.ro.

Aşadar, cetăţeanul Ceteraş Gheorghe a realizat un profit de 23.840.000 euro (valorificând terenurile obţinute prin justiţie la un preţ de 275 de ori mai mare faţă de preţul drepturilor litigioase) în mai puţin de 2 ani, asta dacă luăm în calcul doar beneficiile realizate în urma vânzării pădurilor din judeţul Covasna.

Va urma!

preluare cotidianul.ro

Asta este jaful national. treziti-va fratilor cat inca mai putem sa salvam ceva din aceasta tara.

Aici vedem doar un exemplu elocvent, ganditi-va cate alete mii de asemenea jafuri mai exista in Romania.JOACA DE-A „UITE DRUMUL, NU E DRUMUL” NU „TINE” CU UE!

Cel putin asta sustin colegii de la stirigiurgiu.ro, care au mai multe detalii: „Ceea ce era inevitabil s-a produs, reprezentanţii Uniunii Europene au venit să vadă care este situaţia drumului care leagă comuna Răsuceni de Satul Nou (localitate cunoscută şi sub denumirea de Coreea). Este vorba despre un drum realizat în anul 2008 din fonduri SAPARD, în valoare de 24 de miliarde de lei, drum care astăzi nu mai există de fapt, deşi el este încă în perioada de garanţie. Europenii au venit şi au rămas şocaţi de modul în care au fost risipiţi banii: asfalt aruncat în plin câmp, fără niciun fel de structură de rezistenţă, drum care după primul an de folosire a devenit spaima şoferilor. Între timp pentru a deveni practicabil drumul a fost pietruit. Actualul primar al comunei Răsuceni, Costel Spălatu spune că nu ştie cum va depăşi această situaţie şi că intenţionează să meargă la DNA pentru ca această instituţie să stabilească cine se face vinovat de modul în care au fost cheltuiţi banii. Contractul de asfaltare a celor 12 km a fost câştigat în anul 2008 de către o firmă a lui Florin Bealcu, om de afaceri care în prezent are toate firmele în faliment aşa că este practic imposibilă recuperarea pagubei. Reprezentanţii Uniunii au anunţat că în luna octombrie vor reveni pentru a realiza recepţia drumului, iar autorităţile locale nu ştiu cum vor reuşi să rezole această problemă.”

preluare http://www.giurgiu-news.ro

 

Regele nostru trăiește, este de 20 de ani în România.

Regele nostru trăiește, este de 20 de ani în România. Sunt 20 de ani pierduți de România. Toate sistemele care s-au succedat până acum au dovedit că nu sunt viabile și au dus la o confuzie și mai mare de valori.
În monarhie, numărul unu în societate îl ocupă regele, monarhul, care nu are puteri economice, nu are puteri politice, ci doar reprezintă simbolul poporului respectiv, iar partidele se bat, sunt alegeri, un partid câștigă, liderul acelui partid de vine primul ministru. El este obligat să întrețină bunăstarea statutlui, dând socoteală Parlamentului și opoziției. Regele își vede de treaba lui. Societatea nu tinde spre un om care să aibă toată puterea în mâinile lui. Partidul care câștigă alegerile are și responsabilitățile astea, dar nu poate dispune de ele după bunul plac. Aceste lucruri sunt elementare în analiza politică a unui sistem în secolul XXI. Din punctul meu de vedere, România nu se poate stabiliza decât făcând apel la această instanță, care este și morală și garantată tradițional. Iată ce se petrece în Marea Britanie. E de bine, nu de rău.
Clasa politică se ghidează după interese: interesul de partid, interesul personal, interesul public, cel puțin în teorie, dar mai puțin. Oricum, ce se întâmplă în România nu duce nicăieri pentru că politicienii nu au finalitate în calitate. Faptul că monarhia nu există face ca funcția supremă în stat să fie cea a președintelui, care este înzestrat și cu puteri discreționare. Pe de o parte, este șeful suprem al Armatei, are Serviciile Secrete în mână, numește judecători, procurori, prim-miniștri.

Romani trebuie sa ne mobilizam si impreuna sa sustinem reinstaurarea Monarhiei in Romania. Veniti alaturi de noi, nu mai stati atat de nepasatori fata de viitorul nostru si al copiilor nostri.

Romania tara tuturor posibilitatilor

 

Statul roman a devenit un sat european dirijat de străini prin intermediul politicienilor noştri.
Obiectivul principal: subjugarea neamului românesc.
Mijlocul de atingere a acestui obiectiv: lichidarea capitalului românesc.
Distrugerea capitalului românesc va da frâu liber tăvălugului globalist atât din punct de vedere economic, cât şi cultural-spiritual.

Conducătorii noştri sunt conştienţi că o firmă intrată în faliment nu mai aduce nici un venit statului şi cu toate acestea au înăsprit regimul taxelor şi impozitelor! Nu se urmăreşte, aşadar, colectarea unor sume cât mai mari la buget, ci în primul rând se doreşte lichidarea noastră!
70% din forţa noastră de muncă este angajată în sistemul privat românesc. Vă daţi seama în ce situaţie ne vom afla?
Vom avea o Românie a românilor săraci la dispoziţia totală a străinilor.

Dacă nu vom reacţiona la timp vom avea soarta „chiaburilor“: vom fi lichidaţi şi prezentaţi apoi ca duşmani ai poporului! Tragedia adevărată nu va fi personală, ci naţională. Neamul românesc ar putea pieri!
Pe timp de criză nemţii au avut deviza: „Germania. germanilor!“, francezii „Franţa, francezilor!“. Noi trebuie să ne amintim ce a spus Nicolae Iorga în 1909: „România românilor. A tuturor românilor. Şi numai a românilor“.
După cum se vede, la noi criza e un pic mai bătrână, are deja vreo sută de ani!